Site-ul studentilor USMF N.Testemitanu HomeÎnregistrareIntrare
Home » 2007 » Septambrie » 23 » O nouă formă de viaţă: nanobacteriile
O nouă formă de viaţă: nanobacteriile
10:59

Sunt mai mici decât orice celulă. Mai mici decât virusurile. Iar doctorii susţin nu numai că sunt vii, ci că locuiesc, printre altele, şi în organismul uman. Şi că ar fi responsabile de cele mai diferite boli.


      Existenţa nanobacteriilor este una dintre cele mai controversate chestiuni ştiinţifice şi nu sunt puţini experţii care susţin că este vorba despre formaţiuni prea mici pentru a putea fi vii.

De la geologie la microbiologie
      Povestea lor a început în 1990 când Robert Folk de la Universitatea Austin Texas, studiind la microscopul electronic diferite probe de carbonaţi a descoprit nişte obiecte sferice sau ovoidale în probele de calcit şi aragonit. Era vorba despre nişte sfere extrem de mici, între 25 şi 200 de nanomicroni. La microscop semănau foarte mult cu lucruri cunoscute : cu bacteriile denumite eurobacter - cu streptococii sau stafilococii, de exemplu. Doar că erau de aproximativ 9 ori mai mici. Mai mici chiar decât virusurile. Robert Folk a observat şi modul lor de grupare : în lanţuri sau clusteri şi le-a denumit nanobacterii sau nanofosile.
Nanobacteriile au fost observate în arterele calcifiate


De atunci, nanobacteriile au mai fost găsite în meteoriţi, roci marţiene ….şi în sângele mamiferelor. Au devenit în curând un subiect controversat şi în comunitatea geologilor, şi în cea a microbiologilor. Dar, câtă vreme se discuta despre nanobacteriile din roci, controversa a rămas în cercurile de specialitate.

Nanobacteriile din sângele nostru
      Săptămâna aceasta, însă, American Journal of Physiology a publicat rezultatele unei cercetări care ne aduce subiectul foarte aproape. O echipă de doctori de la Mayo Clinic, din Rochester, a reuşit să observe şi să izoleze nanobacteriile în ţesuturi provenind din artere umane bolnave. Mai precis, cercetătorii au analizat felul fragmente de artere şi modul în care se blochează acestea prin depunere de calciu. Au încercat să vadă cum arată, la microscopul electronic, plăcile arteriale şi arterele bolnave – probe colectate din secţiile de chirurgie a două mari spitale americane. În aceste probe, medicii au găsit micile sfere, între 30 şi 100 de nanometri diametru, adică mai mici decât cele mai multe virusuri.
      Şi nu s-au oprit aici : au separat ţesuturile şi le-au filtrat, pentru a îndepărta orice este mai mare de 200 de nanometri din această soluţie. Au adăugat peste acest amestec un mediu steril şi au descoperit că densitatea optică a preparatului a crescut.
      Cu alte cuvinte, preparatul, care trebuia să fie de o anumită transparenţă, a devenit în timp mai ceţos. Explicaţia cercetătorilor a fost că obiectele descoperite au început să se înmulţească.

Sfere vii ?
      Cercetătorii susţin că nanobacteriile sunt organisme vii : se înmulţesc în cultură şi absorb uridină, un component chimic al acidului ribonucleic – ceea ce ar putea însemna că sintetizează acizi nucleici. Văzute la microscopul electronic par să aibă membrane celulare. Şi mai interesant este că aceste sfere vii au fost găsite în arterele calcifiate, deci bolnave, dar nu în cele sănătoase.
      Descoperirea pare să confirme ipoteze anterioare care legau formarea pietrelor la rinichi, de exemplu, de prezenţa unor misterioase nanobacterii. Definiţia vieţii?
"Dacă ne întoarcem la definiţiile vieţii dinainte de descoperirea ADN-ului, criteriul era dacă obiectele se multiplică în cultură. Asta este ce am descoperit noi."
Virginia Miller, Mayo Clinic
      În acelaşi timp, o serie de cercetători contestă aceste descoperiri şi susţin că obiecte de asemenea dimensiuni nu pot fi vii. Cercetări anterioare sugerau că, pentru a conţine ADN-ul şi proteinele necesare pentru a funcţiona, o celulă ar trebui să aibă minimul 140 de nanometri diametru. Nanobacteriile nu sunt suficient de mari.
       Pe de altă parte, nu ştim dacă nu cumva există în ele o secvenţă de ADN absolut unică. De altfel, până la descoperirea ADN-ului, criteriul după care specialiştii susţineau că au de-a face cu un lucru viu era mult mai simplu. Se multiplică în cultură ? Atunci trăieşte.
 



Accesat de: 727 ori | Adăugat de: myusmf | Reiting: 0.0/0 |
Comentarii: 0
Pot adăuga comentarii doar utilizatorii înregistraţi.
[ Înregistrare | Intrare ]
Luni, 20.05.2024, 11:54
Meniul site-ului
Formular de acces
Calendarul ştirilor
«  Septambrie 2007  »
LMMrJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Chat
500
Chestionar
Crezi ca medicina in Moldova are viitor?
Răspunsuri: 721
Caută
Prietenii site-ului
Copyright MD © 2024Хостинг от uCoz