<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
<rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom">
	<channel>
		<title>Site-ul studentilor USMF N.Testemitanu</title>
		<link>http://myusmf.clan.su/</link>
		<description></description>
		<lastBuildDate>Sun, 04 Sep 2011 10:48:28 GMT</lastBuildDate>
		<generator>uCoz Web-Service</generator>
		<atom:link href="https://myusmf.clan.su/news/rss" rel="self" type="application/rss+xml" />
		
		<item>
			<title>Medicii din Republica Moldova sunt vitali pentru România</title>
			<description>&lt;div style=&quot;border-bottom-style: none; border-color: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; list-style-image: initial; list-style-position: initial; list-style-type: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; outline-color: initial; outline-style: none; outline-width: initial; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/48326997.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; Deficitul de personal medical crează mari probleme în sistemul din 
România. Statistica Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că 
România a ajuns să aibă mai puțini medici decât Republica Moldova.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;

&lt;div style=&quot;border-bottom-style: none; border-color: initial; border-left-style: none; border-right...</description>
			<content:encoded>&lt;div style=&quot;border-bottom-style: none; border-color: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; list-style-image: initial; list-style-position: initial; list-style-type: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; outline-color: initial; outline-style: none; outline-width: initial; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/48326997.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt; Deficitul de personal medical crează mari probleme în sistemul din 
România. Statistica Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că 
România a ajuns să aibă mai puțini medici decât Republica Moldova.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;

&lt;div style=&quot;border-bottom-style: none; border-color: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; list-style-image: initial; list-style-position: initial; list-style-type: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; outline-color: initial; outline-style: none; outline-width: initial; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;
&lt;br&gt;&lt;a href=&quot;http://www.who.int/whosis/whostat/EN_WHS2011_Full.pdf&quot; style=&quot;border-bottom-style: none; border-color: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; color: black; list-style-image: initial; list-style-position: initial; list-style-type: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; outline-color: initial; outline-style: none; outline-width: initial; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-decoration: none; vertical-align: baseline;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;border-style: none; list-style-type: none; margin: 0px; outline-style: none; padding: 0px; vertical-align: baseline; font-size: 12pt;&quot;&gt;Raportul OMS&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&amp;nbsp;arată
 că, în ultimii zece ani, numărul de medici a scăzut drastic, respectiv 
în România sunt foarte puțini medici raportat la numărul de locuitori.&amp;nbsp;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;

&lt;div style=&quot;border-bottom-style: none; border-color: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; list-style-image: initial; list-style-position: initial; list-style-type: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; outline-color: initial; outline-style: none; outline-width: initial; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;
&lt;br&gt;În România există 19 medici la 10.000 de persoane, pe când în Republica
 Moldova există 27 de medici raportat la același număr de locuitori.&amp;nbsp;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;border-bottom-style: none; border-color: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; list-style-image: initial; list-style-position: initial; list-style-type: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; outline-color: initial; outline-style: none; outline-width: initial; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;
&lt;br&gt;Situația este nesatisfăcătoare și în cazul asistentelor și moașelor. 
România are 42 de asistente sau moașe la 10.000 de locuitori, pe când 
Republica Moldova 66. În cazul dentiștilor, moldovenii tot stau mai 
bine: în România există 2 dentiști pentru 10.000 de locuitori, pe când 
în Republica Moldova 4.&amp;nbsp;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;

&lt;div style=&quot;border-bottom-style: none; border-color: initial; border-left-style: none; border-right-style: none; border-top-style: none; border-width: initial; list-style-image: initial; list-style-position: initial; list-style-type: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; outline-color: initial; outline-style: none; outline-width: initial; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;br&gt;Prin comparație, în alte țări europene sunt în jur de 40 de medici la 
10.000 de locuitori, de ex. Norvegia, Olanda, Elveția sau 37 de medici 
la 10.000 de locuitori de ex. Spania, Portugalia.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://myusmf.clan.su/news/2011-09-04-409</link>
			<dc:creator>myusmf</dc:creator>
			<guid>https://myusmf.clan.su/news/2011-09-04-409</guid>
			<pubDate>Sun, 04 Sep 2011 10:48:28 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Echipament medical de ultima generație în RM</title>
			<description>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/68512867.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Ultimul model al aparatului de rezonanță magnetică, 3 Tesla, este 
disponibil acum și în Republica Moldova. Acesta se află la Centrul de 
Diagnostic German și este de două ori mai puternic decât modelul folosit
 anterior.&lt;br&gt; Imaginile sunt cu mult mai clare, ceea ce permite medicilor să detecteze cele mai grave afecțiuni în stadiul incipient.&lt;/b&gt; &lt;b&gt;&lt;br&gt;
 „Este un aparat de ultima generație, în premieră în Europa Centrală și 
de Est. Nu este nici la Moscova, nici la București, nici în Polonia. Un 
aparat similar se află cel mai aproape doar în Austria”, a declarat 
directorul Centrului de Diagnostic German, Alexandru Guțu.&lt;/b&gt; &lt;b&gt;&lt;br&gt; 
Aparatul va fi funcțional din data de 25 septembrie, iar prețurile vor 
fi făcute publice pe data de 15 septembrie. Ele vor oscila între 
2200-2500 de lei.&lt;/b&gt; &lt;b&gt;&lt;br&gt;...</description>
			<content:encoded>&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/68512867.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Ultimul model al aparatului de rezonanță magnetică, 3 Tesla, este 
disponibil acum și în Republica Moldova. Acesta se află la Centrul de 
Diagnostic German și este de două ori mai puternic decât modelul folosit
 anterior.&lt;br&gt; Imaginile sunt cu mult mai clare, ceea ce permite medicilor să detecteze cele mai grave afecțiuni în stadiul incipient.&lt;/b&gt; &lt;b&gt;&lt;br&gt;
 „Este un aparat de ultima generație, în premieră în Europa Centrală și 
de Est. Nu este nici la Moscova, nici la București, nici în Polonia. Un 
aparat similar se află cel mai aproape doar în Austria”, a declarat 
directorul Centrului de Diagnostic German, Alexandru Guțu.&lt;/b&gt; &lt;b&gt;&lt;br&gt; 
Aparatul va fi funcțional din data de 25 septembrie, iar prețurile vor 
fi făcute publice pe data de 15 septembrie. Ele vor oscila între 
2200-2500 de lei.&lt;/b&gt; &lt;b&gt;&lt;br&gt; Personalul medical care va utiliza aparatul a urmat cursuri de calificare în clinici de specialitate din Germania. &lt;/b&gt;&lt;b&gt;&lt;br&gt;
 Valoarea investiției depășește 2 milioane de euro. Întreg echipamentul a
 fost procurat din Germania. Acesta nu emite unde radioactive și nu este
 periculos pentru sănătatea pacienților.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt; &lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://myusmf.clan.su/news/2011-09-03-408</link>
			<dc:creator>myusmf</dc:creator>
			<guid>https://myusmf.clan.su/news/2011-09-03-408</guid>
			<pubDate>Sat, 03 Sep 2011 11:54:16 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Este oficial: vorbitul la telefonul mobil te poate îmbolnăvi de cancer!</title>
			<description>&lt;h2 class=&quot;header&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/82700727.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au clasificat de curând câmpurile de radiofrecvenţă emise de mobile ca „posibil cancerigene&quot;. Este pentru prima dată când specialiştii OMS recunosc asocierea dintre folosirea mobilelor şi tumorile cerebrale, chiar şi sub forma unui risc „posibil&quot;.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Între 24 şi 31 mai, 31 de cercetători din 14 ţări s-au întâlnit la sediul Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului, instituţie care face parte din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pentru a analiza potenţialul carcinogen al câmpului de radiofrecvenţă emis nu doar de telefoanele mobile, ci şi de radare, cuptoare cu microunde ori semnale radio şi TV. După ce au analizat mai multe studii despre siguranţa folosirii acestor aparate, experţii au încadrat câmpurile de radiofrecvenţă în c...</description>
			<content:encoded>&lt;h2 class=&quot;header&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/82700727.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au clasificat de curând câmpurile de radiofrecvenţă emise de mobile ca „posibil cancerigene&quot;. Este pentru prima dată când specialiştii OMS recunosc asocierea dintre folosirea mobilelor şi tumorile cerebrale, chiar şi sub forma unui risc „posibil&quot;.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Între 24 şi 31 mai, 31 de cercetători din 14 ţări s-au întâlnit la sediul Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului, instituţie care face parte din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pentru a analiza potenţialul carcinogen al câmpului de radiofrecvenţă emis nu doar de telefoanele mobile, ci şi de radare, cuptoare cu microunde ori semnale radio şi TV. După ce au analizat mai multe studii despre siguranţa folosirii acestor aparate, experţii au încadrat câmpurile de radiofrecvenţă în clasa de risc 2B, din care fac parte substanţe „posibil carcinogene&quot;, după formularea exactă a categoriei.&lt;br&gt;Pe Aceeaşi Temă&lt;br&gt;Utilizarea telefonului mobil poate cauza cancer&lt;br&gt;OMS: Utilizarea telefonului mobil poate cauza cancer&lt;br&gt;Efectele celularelor asupra creierului&lt;br&gt;Vladimir Ciurea, neurochirug: „E o avalanşă de cancere craniene&quot;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;Provoacă o tumoare greu tratabilă&lt;br&gt;&lt;br&gt;Forma de cancer pe care cercetătorii au asociat-o cu utilizarea telefoanelor mobile este gliomul. Această tumoare malignă se formează în creier, în trunchiul cerebral. În cele mai multe cazuri, gliomul este de grad înalt, o formă care se tratează foarte greu şi care este asociată cu o rată redusă de supravieţuire. Grupul de experţi nu a putut totuşi să cuantifice riscul la care ne expunem folosind telefonul mobil şi alte dispozitive care emit acelaşi tip de radiaţii.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Un studiu din anul 2004 susţinea că utilizatorii împătimiţi ai telefoanelor mobile, mai exact cei care vorbesc 30 de minute pe zi, timp de zece ani, au un risc cu 40% mai mare de a dezvolta această formă de tumoare cerebrală. Utilizarea telefonului mobil poate duce şi la apariţia unei tumori necanceroase intracraniană, care poartă numele de neurinom acustic, după cum reiese din aceeaşi evaluare a OMS.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Neurinomul acustic se formează pe nervul auditiv şi afectează atât auzul, cât şi echilibrul. Deşi este o tumoare benignă, ea nu este lipsită de riscuri, pentru că necesită extirpare chirurgicală, iar aceasta înseamnă un risc de complicaţii: pierderea permanentă a auzului, probleme de echilibru în continuare, deformare a feţei sau/şi durere de cap persistentă. Pentru alte forme de cancer, specialiştii au considerat că dovezile nu sunt suficient de concludente.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Dr. Jonathan Samet de la Universitatea „Southern California&quot; din SUA şi liderul grupului de experţi, a declarat că „dovezile, deşi în continuă acumulare, sunt suficiente pentru a trage o concluzie şi pentru a le încadra în categoria 2B. Concluzia este că ar putea exista un risc şi, prin urmare, trebuie să urmărim în continuare legătura dintre mobile şi riscul de cancer&quot;.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Cât de nocive sunt mobilele pentru copii&lt;br&gt;&lt;br&gt;Experţii OMS nu au făcut precizări nici în legătură cu grupele de vârstă cele mai expuse riscului de cancer cerebral din cauza mobilului. Însă există câteva studii care atrag atenţia asupra pericolului mare pe care vorbitul la telefon îl reprezintă pentru copii. De exemplu, oamenii de ştiinţă suedezi de la Institutul „Karolinska&quot; declarau&amp;nbsp; că persoanele cu vârste sub 20 de ani care folosesc mobilul prezintă un risc de cinci ori mai mare decât restul de dezvolta gliom. Medicii recunosc faptul că, în principiu, telefonul mobil nu are efecte negative imediate asupra dezvoltării armonioase a copiilor, ci doar pe&lt;br&gt;termen lung.&lt;br&gt;&lt;br&gt;„Durata de carcinogeneză poate fi de cinci până la 20 de ani. Ceea ce înseamnă că un copil care începe să vorbească la telefonul mobil de la vârsta de cinci ani va fi adult în momentul depistării unui eventual cancer&quot;, spune conf. dr Monica Dragomir, şefa Secţiei de Oncopediatrie din cadrulInstitutului Oncologic Bucureşti.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Medicii atenţionează asupra duratei convorbirilor telefonice, mai ales că adolescenţii obişnuiesc să petreacă ore în şir la telefonul mobil. De altfel, oamenii de ştiinţă britanici de la Colegiul Universitar „King&quot; au observat că persoanele care vorbesc zilnic cel puţin 50 de minute la telefonul mobil au o activitate a creierului modificată în cortexul&lt;br&gt;orbitofrontal.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Mai bine SMS-uri şi dispozitive hands-free&lt;br&gt;&lt;br&gt;În aşteptarea unor studii mai concludente privind utilizarea de durată şi pe termen lung a mobilelor, specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ne sfătuiesc să reducem expunerea la câmpurile de radiofrecvenţă. Cu alte cuvinte, să ţinem mai rar telefonul la ureche. Dispozitivele hands-free şi SMS-urile sunt opţiuni mai puţin periculoase, spun experţii O.M.S.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;Computerul tomograf depistează tumorile cerebrale&lt;br&gt;&lt;br&gt;Suspiciuni privind efectul nociv al telefonului mobil asupra stării de sănătate există de foarte mulţi ani. Unii specialişti sunt de părere că mobilul nu trebuie folosit decât în situaţii de urgenţă, deoarece, pe termen lung, tulbură activitatea creierului. Cu toate acestea, niciun studiu nu a reuşit încă să demonstreze foarte clar care este mecanismul prin care undele emise de telefonul mobil favorizează apariţia cancerului. O explicaţie în acest sens ne oferă prof. dr. Ovidiu Băjenaru, medic primar neurolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi preşedintele Societăţii Române de Neurologie: „În principiu, este vorba de un câmp energetic constant care vine prin undele electromagnetice şi care modifică dinamica proceselor celulare.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Acest lucru ar putea induce anomalii metabolice care, la rândul lor, ar putea fi la originea unei condiţii neurologice&quot;. La rândul său, cercetătorul Sabin Cinca de la Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu&quot; din Bucureşti se arată sceptic în ceea ce priveşte legătura dintre folosirea telefonului mobil şi modificările cerebrale.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Este cauzat de mai mulţi factori&lt;br&gt;&lt;br&gt;„Cancerul nu apare instantaneu. Telefoanele mobile se folosesc de circa 13 ani în România şi este foarte greu de demonstrat ştiinţific faptul că undele energetice emise de acesta ar sta la baza anumitor tipuri de cancer. Explicaţia este că persoanele respective nu se limitează doar la folosirea telefonului. Acestea vin zilnic în contact şi cu alţi factori care ar putea favoriza apariţia cancerului, precum fumatul, stresul ori alimentaţia nesănătoasă. În urmă cu ceva timp, am făcut un experiment despre efectul telefonului mobil asupra stării de sănătate, iar rezultatele ne-au arătat că acesta ar avea rol&lt;br&gt;protectiv&quot;.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;Cafeaua şi murăturile, în aceeaşi grupă de risc&lt;br&gt;&lt;br&gt;Oficialii Asociaţiei Operatorilor Mobili din România (A.O.M.R.) cred că studiile analizate de experţii Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului nu arată o legătură cauzală directă între folosirea telefonului mobil şi cancerul cerebral şi că, de altfel, chiar ei precizează că sunt necesare cercetări suplimentare în domeniu. „În acest context, este util de precizat că în clasa de risc 2B se află 266 de factori şi de substanţe, printre care se numără cafeaua şi murăturile. Înţelegem că unii utilizatori de telefoane mobile sunt îngrijoraţi, de aceea subliniem că actualele norme de siguranţă în domeniu (SAR, n.r. rata specifică de absorbţie, o unitate de măsură a expunerii la undele radio) sunt valide&quot;, se arată într-un comunicat al A.O.M.R.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;/h2&gt;</content:encoded>
			<link>https://myusmf.clan.su/news/2011-06-02-407</link>
			<dc:creator>myusmf</dc:creator>
			<guid>https://myusmf.clan.su/news/2011-06-02-407</guid>
			<pubDate>Thu, 02 Jun 2011 13:00:59 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>De ce diferă rezultatele analizelor de laborator</title>
			<description>&lt;h2 class=&quot;header&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/00881663.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Diferenţele de aparatură şi de personal, dar şi momentul prelevării probelor pot genera valori sau interpretări eronate. Toate laboratoarele au o marjă de incertitudine. Din păcate, nu putem fi siguri că vom obţine rezultate în conformitate cu realitatea, indiferent unde ne-am face analizele.&lt;br&gt;Multor persoane li se întâmplă să meargă la două sau chiar la mai multe laboratoare de analiză consecutiv şi să obțină rezultate diferite. Într-o oarecare măsură, acest lucru este normal, spun specialiştii. Fiindcă fiecare laborator are o altă aparatură, toate aparatele având o marjă cunoscută de incertitudine. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul analizelor cantitative (de măsurare). De exemplu, în cazul glicemiei, un laborator poate avea marja de incertitudine de +/-2, altul de +/-1,5.&lt;br&gt;„În...</description>
			<content:encoded>&lt;h2 class=&quot;header&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/00881663.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Diferenţele de aparatură şi de personal, dar şi momentul prelevării probelor pot genera valori sau interpretări eronate. Toate laboratoarele au o marjă de incertitudine. Din păcate, nu putem fi siguri că vom obţine rezultate în conformitate cu realitatea, indiferent unde ne-am face analizele.&lt;br&gt;Multor persoane li se întâmplă să meargă la două sau chiar la mai multe laboratoare de analiză consecutiv şi să obțină rezultate diferite. Într-o oarecare măsură, acest lucru este normal, spun specialiştii. Fiindcă fiecare laborator are o altă aparatură, toate aparatele având o marjă cunoscută de incertitudine. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul analizelor cantitative (de măsurare). De exemplu, în cazul glicemiei, un laborator poate avea marja de incertitudine de +/-2, altul de +/-1,5.&lt;br&gt;„În funcţie de tipul de măsurători şi de importanţa medicală a analizei respective, marjele sunt acceptate de către autorităţile de control sau nu. În cazul unor analiţi (parametri) cu variaţii mari în corp, cum este fierul, se acceptă o marjă mai mare de incertitudine. Însă în cazul celor care au variaţii foarte mici, cum sunt, de exemplu, sodiul şi potasiul, incertitudinea de laborator trebuie să fie foarte mică, regulile fiind mult mai stricte&quot;, explică dr. biolog Crezante Lazăr de la Societatea Română pentru Asigurarea şi Controlul Extern al Calității în Medicina de Laborator. Glucoza din sânge are variaţii mari, de aceea, este aproape imposibil ca rezultatele de la două laboratoare să fie identice.&lt;br&gt;&lt;br&gt;În bolile grave, erori mici&lt;br&gt;În cazul testelor de depistare a cancerului, marjele de incertitudine ale aparaturii ar trebui să fie foarte mici. Aceste analize nu sunt din categoria celor aşa-zise „de certitudine&quot;. Însă un astfel de test, cum este cel al markerilor tumorali, ajută medicul să estimeze riscul ca o persoană să sufere de cancer. Este important ca aparatura să poată detecta orice creştere a nivelului acestor markeri. „Între valorile aşa-zis normale şi cele care indică existenţa unui neoplasm există zona gri, care îi determină pe medicii oncologi să efectueze teste suplimentare pentru confirmare&quot;, completează medicul biolog Crezante Lazăr.&lt;br&gt;Testele cu „pozitiv&quot; sau „negativ&quot;, importante&lt;br&gt;Dacă în cazul analizelor cantitative, rezultatele pot varia uşor, în funcţie de parametrii testaţi, fără a pune mari probleme de diagnostic, în cazul celor calitative, de tip „da&quot; sau „nu&quot;, rezultatele trebuie să fie foarte precise. Din păcate însă, la noi în ţară se întâmplă şi ca rezultatul pentru o anumită infecţie (gonococ, giardia sau chiar HIV) să fie negativ la un laborator şi pozitiv la altul. De vină pot fi aparatele prea vechi din unele laboratoare, care nu identifică agenţii patogeni decât dacă se regăsesc în sânge într-o concentraţie foarte mare, dar şi personalul medical, care în unele situaţii interpretează greşit rezultatele sau păstrează proba în condiţii nepotrivite.&lt;br&gt;„Printre motivele pentru care pot apărea astfel de situaţii se numără şi utilizarea unor probe diferite de la aceeaşi persoană. Se poate întâmpla ca, dimineaţa, la un laborator, proba de urină prelevată atunci, să fie mai concentrată, iar nivelul germenilor să crească. Mai târziu, la un alt laborator, o altă probă de urină poate da rezultate diferite&quot;, precizează dr. biolog Crezante Lazăr. De aceea, este important ca, atunci când analizele se fac la mai multe laboratoare, acestea să folosească exact aceeaşi probă, pe care să o păstreze în condiţii optime.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h2&gt;</content:encoded>
			<link>https://myusmf.clan.su/news/2011-05-02-406</link>
			<dc:creator>myusmf</dc:creator>
			<guid>https://myusmf.clan.su/news/2011-05-02-406</guid>
			<pubDate>Mon, 02 May 2011 07:21:44 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Top 10 cele mai nocive mezeluri din magazin</title>
			<description>&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;u&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;1.Crenvurştii &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/u&gt;&lt;/h3&gt;&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;u&gt;&lt;b&gt;&lt;u&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/16246879.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/u&gt;&lt;/b&gt;&lt;/u&gt;&lt;/h3&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Conţin în cea mai mare 
parte MDM, adică tocătură de oase, tendoane, pieliţe, grăsime (tot ce 
mai rămâne din carcasa de pasăre după ce se ia carnea), sunt pline de 
bacterii care ne pot îmbolnăvi grav. Salmonella, răspunzătoare de 
toxiinfecţii alimentare şi campilobacter, o bacterie care favorizează 
cancerul de stomac, stă la suprafaţa carcasei de pasăre, pe piele. În 
momentul în care carcasa este tocată, bacteriile se amestecă în toată 
masa produsului, care, chiar dacă mai este preparat termic, rămâne 
infectat până la consumul propriu-zis. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=...</description>
			<content:encoded>&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;u&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;1.Crenvurştii &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/u&gt;&lt;/h3&gt;&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;u&gt;&lt;b&gt;&lt;u&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/16246879.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/u&gt;&lt;/b&gt;&lt;/u&gt;&lt;/h3&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Conţin în cea mai mare 
parte MDM, adică tocătură de oase, tendoane, pieliţe, grăsime (tot ce 
mai rămâne din carcasa de pasăre după ce se ia carnea), sunt pline de 
bacterii care ne pot îmbolnăvi grav. Salmonella, răspunzătoare de 
toxiinfecţii alimentare şi campilobacter, o bacterie care favorizează 
cancerul de stomac, stă la suprafaţa carcasei de pasăre, pe piele. În 
momentul în care carcasa este tocată, bacteriile se amestecă în toată 
masa produsului, care, chiar dacă mai este preparat termic, rămâne 
infectat până la consumul propriu-zis. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;u&gt;2. Salamurile&lt;/u&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h3&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG2--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/27496008.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG2--&gt;Conţin:
 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară - adică ceea ce
 se poate prelucra din picioare, gât - mix de condimente - sare, boia, 
piper sau extract de condimente - aditivi care imită gusturile 
condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant - carmin, 
glutamat&amp;nbsp; de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr. 
Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi se ambalează în membrane 
artificiale (de plastic), se zvântă şi se afumă industrial într-o cameră
 unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile. în alte 
cazuri, se adaugă agent de afumare. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&amp;nbsp;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;3. Cârnaţii &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h3&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG3--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/88441651.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG3--&gt;Conţin
 carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din soia 
nemodificată genetic, apă 20%, sare, condimente şi arome naturale, 
stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid 
ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator de gust 
(glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză), colorant natural - 
carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu. Nitritul de 
sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul, măreşte timpul
 de valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a cărnurilor
 procesate şi dă o aromă specifică. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;u&gt;4. Parizerul &lt;/u&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h3&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG4--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/11007289.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG4--&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Conţine
 80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de pasăre dezosată mecanic (în
 care intră oase măcinate), făină de soia, proteină vegetală, amidon, 
condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenţiatori de 
gust, coloranţi (carmin). După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 
20 de minute în apă, la 75 de grade Celsius. Din cauza amidonului şi a 
fibrelor din soia, conferă starea de saţietate. În schimb, este greu de 
digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea 
carcaselor de pasăre, care este prelucrată cu utilaje. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;u&gt;5. Şunca ţărănească &lt;/u&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h3&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG5--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/23450536.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG5--&gt;Conţine:
 70% carne procesată mecanic (are în compoziţie slănină, urme de oase, 
şorici) - proteine din soia, toată gamă de antioxidanţi, colorant - 
carmin. Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece în 
malaxoare de trei ori. Prima malaxare se face la o oră după injectarea 
cu saramură, a două la 24 de ore după depozitarea la frig şi încă o data
 la 48 de ore după maturare. Apoi, compoziţia se pune în forme metalice 
care se ţin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. După răcire, 
formele se ambalează în pungi de plastic, în vid. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&amp;nbsp;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;u&gt;6. Pastrama de porc &lt;/u&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h3&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG6--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/35082564.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG6--&gt;Conţine:
 carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate. Se tăie în 
şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos condimentat cu praf
 de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi 
potenţiatori de gust. Carnea stă în sos timp de trei până la cinci zile,
 apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de 
saramură de 20-40%, apoi se ambalează în pungi de plastic, în vid. 
Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene 
hidrocarburi - cele policiclice aromate. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;u&gt;7. Cotletul de porc &lt;/u&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h3&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG7--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/93176764.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG7--&gt;Conţine:
 cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5-1 centimetri. Carnea, tăiată
 şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual 
sau cu o maşină specială cu ac. Se pune apoi într-un sos condimentat cu 
usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp de mai 
multe ore. în sos se mai adaugă antioxidanţi, potenţiatori de gust. Se 
lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;u&gt;8. Kaizerul &lt;/u&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h3&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG8--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/02827694.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG8--&gt;Această
 specialitate este injectată cu soluţii care conţin sare, gelifianţi 
pentru reţinerea apei, coloranţi pentru aspectul de proaspăt, 
conservanţi, agenţi de întărire a gustului şi aromei. &lt;br&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;br&gt; &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;u&gt;9. Mezeluri afumate &lt;/u&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h3&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG9--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/27527491.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG9--&gt;Fumul creşte riscul apariţiei unor maladii cronice grave (ex. cancer).&amp;nbsp; &lt;br&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;br&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;br&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;h3 class=&quot;color_red&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;u&gt;10. Lebarwurst &lt;/u&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h3&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG10--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/60706976.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG10--&gt;Conţine:
 carnea capului de porc în proporţie de 62%, slănină tare 7%, organe - 
inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa rezultată la 
fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În 
malaxor se adaugă aditivii - colorantul alimentar - carmin, 
antioxidanţi, amidon de cartofi. Compoziţia se ambalează în membrane 
sintetice şi se fierbe la 75 de grade Celsius. Un lebarwurst 
„tradiţional” trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100 
de grame de produs şi cel mult trei aditivi sintetici, iar termenul de 
valabilitate să nu depăşească zece zile. Un produs conservat îşi schimbă
 culoarea la deschiderea ambalajului.&amp;nbsp; &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</content:encoded>
			<link>https://myusmf.clan.su/news/2011-04-17-405</link>
			<dc:creator>myusmf</dc:creator>
			<guid>https://myusmf.clan.su/news/2011-04-17-405</guid>
			<pubDate>Sun, 17 Apr 2011 07:48:19 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Prima inimă umană, concepută în laborator cu celule stem</title>
			<description>&lt;p class=&quot;subheader&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/72961409.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Oamenii de știință din SUA au conceput în laborator
 un cord uman, cu ajutorul celulelor stem, oferind astfel o șansă de supraviețuire milioanelor de pacienți cu boli cardiace care au nevoie de
 un transplant. Cercetătorii se așteaptă ca inima să înceapă să bată în 
câteva săptămîni. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;

 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;i&gt;Pentru conceperea organului, medicii au extras, 
mai întîi, o porțiune de țesut din inima unui bolnav cardiac, pe care au
 injectat-o cu celule stem. Acestea s-au înmulțit şi au crescut în jurul
 structurii inițiale, transformîndu-se în celule sănătoase, identice cu 
cele ale țesutului inimii.&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;

 

 

 
 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Doctor...</description>
			<content:encoded>&lt;p class=&quot;subheader&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/72961409.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Oamenii de știință din SUA au conceput în laborator
 un cord uman, cu ajutorul celulelor stem, oferind astfel o șansă de supraviețuire milioanelor de pacienți cu boli cardiace care au nevoie de
 un transplant. Cercetătorii se așteaptă ca inima să înceapă să bată în 
câteva săptămîni. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;

 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;i&gt;Pentru conceperea organului, medicii au extras, 
mai întîi, o porțiune de țesut din inima unui bolnav cardiac, pe care au
 injectat-o cu celule stem. Acestea s-au înmulțit şi au crescut în jurul
 structurii inițiale, transformîndu-se în celule sănătoase, identice cu 
cele ale țesutului inimii.&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;

 

 

 
 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Doctorul Doris Taylor, expert în medicină regenerativă în cadrul Universității americane din Minnesota, a declarat că se așteaptă ca 
inima creată în laborator să înceapă să bată peste câteva săptămâni.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;
 
 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&quot;&lt;i&gt;Sunt multe obstacole în creare unei inimi total funcționale,
 dar, după părerea mea, într-o zi va fi posibilă crearea de organe 
întregi pentru transplant&quot;, a adăugat doctorul Taylor&lt;/i&gt;. 
Specialistul în medicină regenerativă &lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;şi echipa sa au conceput, deja, un
 cord de șobolan și unul de porc, ambele perfect funcționale.&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;În prezent, ca un transplant de cord să fie reușit, pacientul cu o 
nouă inimă este nevoit să ia medicamente pentru a-şi suprima sistemul 
imunitar, care atacă, de îndată, orice corp perceput ca străin în 
organism. Dacă inima transplantată ar fi făcută din țesutul 
bolnavului, este puțin probabil ca aceasta să fie respinsă de organism.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;
 
 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Experimentul cercetătorilor americani este un pas important în 
domeniul medicinii şi un precedent pentru crearea altor organe, precum 
rinichii, plămânii sau ficatul.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</content:encoded>
			<link>https://myusmf.clan.su/news/2011-04-17-402</link>
			<dc:creator>myusmf</dc:creator>
			<guid>https://myusmf.clan.su/news/2011-04-17-402</guid>
			<pubDate>Sun, 17 Apr 2011 07:38:45 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Un vaccin miraculos împotriva cancerului ar putea apărea în doi ani</title>
			<description>&lt;p class=&quot;subheader&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/40785971.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Vaccinul &quot;universal&quot; TeloVac ar putea revoluționa tratamentul împotriva 
cancerului, folosind sistemul imunitar care să lupte împotriva bolii, 
oprind astfel dezvoltarea tumorii.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;

 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;TeloVac a fost deja administrat sutelor de britani care sufereau de 
cancer pancreatic, una dintre cele mai grave forme a acestei boli, potrivit &lt;a target=&quot;_blank&quot; href=&quot;http://www.dailymail.co.uk/health/article-1377069/Universal-cancer-vaccine-TeloVac-arrive-years.html&quot;&gt;Daily Mail. &lt;/a&gt;Pacienţii
 speră ca noua &quot;minune&quot; să le lungească viaţă cu cel puțin unu-doi ani. 
Rezultatele studiului vor fi disponibile abia la sfârşitul anului.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;

 

 

 
 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style...</description>
			<content:encoded>&lt;p class=&quot;subheader&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/4/40785971.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Vaccinul &quot;universal&quot; TeloVac ar putea revoluționa tratamentul împotriva 
cancerului, folosind sistemul imunitar care să lupte împotriva bolii, 
oprind astfel dezvoltarea tumorii.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;

 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;TeloVac a fost deja administrat sutelor de britani care sufereau de 
cancer pancreatic, una dintre cele mai grave forme a acestei boli, potrivit &lt;a target=&quot;_blank&quot; href=&quot;http://www.dailymail.co.uk/health/article-1377069/Universal-cancer-vaccine-TeloVac-arrive-years.html&quot;&gt;Daily Mail. &lt;/a&gt;Pacienţii
 speră ca noua &quot;minune&quot; să le lungească viaţă cu cel puțin unu-doi ani. 
Rezultatele studiului vor fi disponibile abia la sfârşitul anului.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;

 

 

 
 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Medicii
 speră ca tratamentul-minune să aibă efect şi împotriva cancerului de 
piele, de ficat şi de plămâni, dar şi împotriva tumorilor la sân şi prostată. &lt;br&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;
 
 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Dacă,
 de obicei, vaccinurile sunt făcute pentru a preveni boala, TeloVac este
 văzut ca un tratament. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;
 
 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;În timp ce toate medicamentele pentru cancer 
atacă celulele care provoacă această boală, noul vaccin va întări 
sistemul imunitar pentru a lupta împotriva tumorii. El va încuraja 
distrugerea enzimei Telomerază, care se găsește în concentrație mare în 
celulele canceroase şi pe care le întreține şi le multiplică.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;
 
 &lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Cercetătorii
 speră că, până la sfârşitul anului 2013, vaccinul va fi disponibil 
pentru tratarea mai multor tipuri de cancer. &quot;Aşteptăm primele rezultate
 cu interes pentru a vedea cât de eficient este tratamentul&quot;, a declarat
 profesorul Peter Johnson de la Universitatea Britanică de Cercetare. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://myusmf.clan.su/news/2011-04-17-400</link>
			<dc:creator>myusmf</dc:creator>
			<guid>https://myusmf.clan.su/news/2011-04-17-400</guid>
			<pubDate>Sun, 17 Apr 2011 07:30:08 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Rinichi artificiali, crescuţi în laborator</title>
			<description>&lt;p class=&quot;subheader&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/3/66505086.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Scenariul care prevede &quot;cultivarea&quot; unor organe în laborator pentru pacienții care au nevoie de transplant nu mai un vis utopic pentru a
foarte mulți oameni de știința. Dacă săptămâna trecută, savanții
japonezi au reușit să obțină din celule sușa o retină funcţională,
recent cercetătorii britanici au creat o pereche de rinichi umani din
lichid amniotic şi celule sușa.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;

 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Perechea de rinichi artificiali nu depăşeşte
 jumătate de centimetru, dar oamenii de știință de la Universitatea din 
Edinburgh speră că se vor dezvolta până la mărimea lor obișnuită după ce
 vor fi transplantați în corpul unor pacienți umani, transmite &lt;a target=&quot;_blank&quot; title=&quot;da&quot; href=&quot;http://www.dailymail.co.uk/home/index....</description>
			<content:encoded>&lt;p class=&quot;subheader&quot; align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/3/66505086.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Scenariul care prevede &quot;cultivarea&quot; unor organe în laborator pentru pacienții care au nevoie de transplant nu mai un vis utopic pentru a
foarte mulți oameni de știința. Dacă săptămâna trecută, savanții
japonezi au reușit să obțină din celule sușa o retină funcţională,
recent cercetătorii britanici au creat o pereche de rinichi umani din
lichid amniotic şi celule sușa.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;

 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Perechea de rinichi artificiali nu depăşeşte
 jumătate de centimetru, dar oamenii de știință de la Universitatea din 
Edinburgh speră că se vor dezvolta până la mărimea lor obișnuită după ce
 vor fi transplantați în corpul unor pacienți umani, transmite &lt;a target=&quot;_blank&quot; title=&quot;da&quot; href=&quot;http://www.dailymail.co.uk/home/index.html&quot;&gt;Daily Mail&lt;/a&gt;. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;

 

 

 
 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;&quot;&lt;/b&gt;&lt;b&gt;Toate aceste lucruri seamănă puțin cu literatura science 
fiction, dar nu este deloc aşa. Ideea este să începem cu celule suşă 
umane şi să obținem organe funcţionale. Am realizat progrese importante 
cu această reușita. Acum vom putea să producem organe care au 
complexitatea unor rinichi fetali obişnuiţi&quot;, a declarat Jamie Davies, profesor de anatomie experimentală la Universitatea din Edinburgh. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;
 
 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;El consideră că &lt;i&gt;această tehnologie va putea fi utilizată cu succes pe pacienţi umani în aproximativ zece ani.&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;
 
 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Cercetătorii speră ca în viitor medicii să poată colecta o anumită 
cantitate de lichid amniotic, la nașterea bebelușului. Acesta ar putea 
fi folosit pentru a obține apoi rinichi funcționali, în cazul în care la
 maturitatea persoana respectivă va avea nevoie. &lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;div align=&quot;justify&quot;&gt;
 
 &lt;/div&gt;&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;b&gt;Obținerea unui organ din celule sușa ale pacientului n-ar mai face 
necesară utilizarea medicamentelor imunosupresoare foarte puternice, 
care împiedică respingerea de către organism a rinichilor de la alte 
persoane.&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</content:encoded>
			<link>https://myusmf.clan.su/news/2011-04-17-399</link>
			<dc:creator>myusmf</dc:creator>
			<guid>https://myusmf.clan.su/news/2011-04-17-399</guid>
			<pubDate>Sun, 17 Apr 2011 06:54:05 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Luptăm împotriva corupţiei: salariul unui medic va creşte cu 500 de lei</title>
			<description>&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/3/39035363.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Majorările de circa 13 la sută vor intra în vigoare
 începând cu luna aprilie, a promis Andrei Usatâi, Ministrul Sănătăţii. 
De creşteri salariale vor beneficia atât medicii, cât şi asistentele 
medicale şi infirmierele. Ca medicii să nu mai ia mită, Ministrul Sănătăţii Andrei Usatâi a 
decis că salariile ar trebui majorate. Astfel, un medic care acum 
primeşte 4.000 de lei, va avea un salariu de 4.520 de lei.&lt;br&gt;„Începând
 cu 1 aprilie, sunt prevăzute majorări prin indexarea la nivelul 
inflaţiei, dar şi prin resursele noastre interne&quot;, a spus Andrei Usatâi.&lt;br&gt;Reamintim că în urmă cu o săptămână Ministrul Sănătăţii a 
promis că salariul unui medic de familie va creşte până la 10.000 de 
lei.Cât despre pacienţii care dau şpagă la doctor, Ministrul 
sănătăţii consideră că aceştia că de vină este faptul ...</description>
			<content:encoded>&lt;p align=&quot;justify&quot;&gt;&lt;b&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/3/39035363.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Majorările de circa 13 la sută vor intra în vigoare
 începând cu luna aprilie, a promis Andrei Usatâi, Ministrul Sănătăţii. 
De creşteri salariale vor beneficia atât medicii, cât şi asistentele 
medicale şi infirmierele. Ca medicii să nu mai ia mită, Ministrul Sănătăţii Andrei Usatâi a 
decis că salariile ar trebui majorate. Astfel, un medic care acum 
primeşte 4.000 de lei, va avea un salariu de 4.520 de lei.&lt;br&gt;„Începând
 cu 1 aprilie, sunt prevăzute majorări prin indexarea la nivelul 
inflaţiei, dar şi prin resursele noastre interne&quot;, a spus Andrei Usatâi.&lt;br&gt;Reamintim că în urmă cu o săptămână Ministrul Sănătăţii a 
promis că salariul unui medic de familie va creşte până la 10.000 de 
lei.Cât despre pacienţii care dau şpagă la doctor, Ministrul 
sănătăţii consideră că aceştia că de vină este faptul că aceştia nu sunt
 informaţi.„Populaţia nu cunoaşte despre pachetul de servicii
 medicale pe care au dreptul să le primească gratuit. Acum pregătim 
spoturi video informative care vor fi difuzate în presă&quot;, a adăugat 
demnitarul.Salariu mediu al unui medic este de 4.000 de lei, cu 6% mai mare 
decât în anul 2009. O soră medicală primeşte lunar 2.550 de lei, iar o 
infirmieră are doar 1.300 de lei. Medicii de familie sunt remuneraţi cu 
salarii de 3.400 de lei. Un şef de spital primeşte în prezent o leafă de
 circa 8.200. Spre exemplu, directorul Institutului de Cardiologie avea 
în anul trecut 12.300 lei, iar directorul Institutului Oncologic a 
ridicat lunar 10.100 de lei.&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;</content:encoded>
			<link>https://myusmf.clan.su/news/2011-03-28-398</link>
			<dc:creator>myusmf</dc:creator>
			<guid>https://myusmf.clan.su/news/2011-03-28-398</guid>
			<pubDate>Mon, 28 Mar 2011 11:27:46 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Telocitele – un nou tip de celule descoperite de cercetatorii de la Victor Babes din România</title>
			<description>&lt;span style=&quot;color: rgb(51, 51, 51); font-family: Arial, serif; line-height: 19px; &quot;&gt;&lt;h1 class=&quot;entry-title&quot; style=&quot;margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 10px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; font-family: Georgia, serif; font-weight: bold; line-height: 1.25; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, serif; font-weight: normal; line-height: 19px; &quot;&gt;&lt;div style=&quot;margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; text-align: justify; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: bold; &quot;&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/3/47270189.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Cercetatorii de la Institutul National de Patologie &quot;Victor Babes”, din România, au descoperit un nou tip de celule – telocitele, care, impreuna cu celulele stem, ar putea contribui la procesul de regenerare s...</description>
			<content:encoded>&lt;span style=&quot;color: rgb(51, 51, 51); font-family: Arial, serif; line-height: 19px; &quot;&gt;&lt;h1 class=&quot;entry-title&quot; style=&quot;margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 10px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; font-family: Georgia, serif; font-weight: bold; line-height: 1.25; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, serif; font-weight: normal; line-height: 19px; &quot;&gt;&lt;div style=&quot;margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; text-align: justify; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: bold; &quot;&gt;&lt;!--IMG1--&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; style=&quot;margin:0;padding:0;border:0;&quot; src=&quot;http://myusmf.clan.su/_nw/3/47270189.jpg&quot; align=&quot;left&quot; /&gt;&lt;!--IMG1--&gt;Cercetatorii de la Institutul National de Patologie &quot;Victor Babes”, din România, au descoperit un nou tip de celule – telocitele, care, impreuna cu celulele stem, ar putea contribui la procesul de regenerare si reparare a organismului uman, a precizat, luni, directorul institutului, acad. Laurentiu Mircea Popescu.&lt;/span&gt;&lt;p style=&quot;margin-top: 10px; margin-right: 0px; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; &quot;&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;margin-top: 10px; margin-right: 0px; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: large;&quot;&gt;&quot;Cel putin in cazul infarctului miocardic avem deja dovezi incurajatoare. Aceste celule existau, dar nu fusesera observate. Cercetatorii nostri studiau un anumit tip de celule in organismul uman si le-au descoperit pe acestea. Importanta acestor celule consta in faptul ca sunt aghiotantii celulelor stem si nu actioneaza decat impreuna cu acestea”, a explicat directorul institutului, citat de Agerpres.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;margin-top: 10px; margin-right: 0px; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: large;&quot;&gt;Laurentiu Popescu a precizat ca cercetatorii Institutului au descoperit prima data telocitele in pancreas si, ulterior, in alte 15 organe umane.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;margin-top: 10px; margin-right: 0px; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: large;&quot;&gt;&quot;Celulele se afla in interstitii, intre spatiile dintre celulele specializate”, a mai aratat academicianul.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;margin-top: 10px; margin-right: 0px; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: large;&quot;&gt;El a precizat ca deocamdata aceste celule nu sunt folosite in scopuri medicale, dar ar putea fi ”cheia regenerarii inimii”.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;margin-top: 10px; margin-right: 0px; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: large;&quot;&gt;Laurentiu Popescu a sustinut ca acest tip de celule este cu atat mai important cu cat la nivel mondial, in fiecare an, 17,2 milioane de oameni mor din cauza bolilor cardiovasculare, 80% dintre ei fiind din tarile in curs de dezvoltare sau cu economii emergente.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;margin-top: 10px; margin-right: 0px; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: large;&quot;&gt;Directorul Institutului ”Victor Babes” a spus ca este angrenat in cinci proiecte, doua in valoare de 1,3 milioane de euro fiecare, alte doua in valoare de 4 milioane de euro si unul in valoare de 1,5 milioane de euro.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;margin-top: 10px; margin-right: 0px; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: large;&quot;&gt;Cifra de afaceri a Institutului &quot;Victor Babes” pe anul 2010 este de 2,8 milioane euro, fiind castigate prin proiecte 2,5 milioane de euro, iar alte 9 milioane de euro fiind in curs de contractare prin proiecte.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/div&gt;&lt;p style=&quot;margin-top: 10px; margin-right: 0px; margin-bottom: 20px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; &quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: large;&quot;&gt;Sursa:&amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http://www.hotnews.ro/stiri-doctorh_actualitate-7742230-telocitele-nou-tip-celule-descoperite-cercetatorii-victor-babes.htm&quot; style=&quot;text-decoration: none; color: rgb(0, 66, 118); &quot;&gt;hotnews.ro&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt;&lt;/span&gt;</content:encoded>
			<link>https://myusmf.clan.su/news/2010-11-27-397</link>
			<dc:creator>myusmf</dc:creator>
			<guid>https://myusmf.clan.su/news/2010-11-27-397</guid>
			<pubDate>Sat, 27 Nov 2010 06:41:35 GMT</pubDate>
		</item>
	</channel>
</rss>