Încă din vechime, cine cunoştea secretul plantelor nu se îmbolnăvea de inimă
16,08% dintre femei şi 15,07% dintre bărbaţii de peste 15 ani din Moldova suferă de boli cardiovasculare. Alimentaţia nesănătoasă, stresul, alcoolul, tutunul, stilul de viaţă dezordonat ne afectează inima. În trecut, strămoşii noştri nu ştiau de medicamente şi aveau o sănătate de fier. Medicina populară recomandă remedii naturiste pentru îmbunătăţirea activităţii inimii şi, mai ales, pentru prevenirea bolilor cardiace. Puteţi să le urmaţi cu încredere, împreună cu sfatul medicului, şi inima dumneavoastră va bate mai uşoară.
Alimente bune, alimente rele
Totul porneşte de la alimentaţie şi stilul de viaţă. Exerciţiile fizice, odihna şi o dietă corectă preîntîmpină şi rezolvă bolile inimii fără medicamente. Cardiacii trebuie să evite carnea, grăsimile, untul, zahărul rafinat, uleiul fabricat prin presare la cald, pîinea albă şi sarea. Regimul de crudităţi este obligatoriu. Sînt considerate alimente medicament: sîmburii de caisă, soia, năutul, fasolea, cerealele integrale (mai ales hrişca), merele, piersicile, cătina, măceşele, lămîia, grapefruitul, strugurii, leurda, urzica, frunzele de pătrunjel, leuşteanul şi ţelina, usturoiul, tarhonul, chimenul, rozmarinul, scorţişoara şi peştele. Contraindicate sînt condimentele: sare, piper, ardei iute, ghimbir, măghiran, curry (mai ales în hipertensiune şi insuficienţă cardiacă). Lăptişorul-de-matcă are puteri miraculoase. Este un bun tonic cardiac. Mierea ajută muşchiul cardiac slăbit, diminuînd oboseala şi durerile din regiunea inimii. Este eficientă în edeme ale inimii, nevroză cardiacă, micşorînd numărul extrasistolelor. Se recomandă o lingură de miere de salcîm diluată în ceai de păducel sau talpa-gîştei, cu două ore înainte de masă.
Hipertensiunea arterială
România are trei milioane de hipertensivi. Extractul de seminţe de struguri aduce TA la valori normale, reduce nivelul colesterolului. Se poate folosi şi suc de struguri, efectul va fi acelaşi. Remediul este contraindicat diabeticilor. Pentru HTA, există şi alte leacuri din bătrîni. Frunzele de aloe se ţin 12 zile în frigider, învelite într-o hîrtie (ca un rulou) astfel încît capetele să rămînă libere. Se dau prin maşina de tocat ca să se obţină o jumătate de pahar de masă verde. Frunzele tocate se amestecă în 4 lămîi tocate şi ele împreună cu coaja, 1 pahar de miere de albine şi 1 pahar de ţuică. Se consumă cîte 2 linguri, de două ori/zi. Sau, 1 pahar de miez de nucă şi 100 g de aloe se dau prin maşina de tocat, se amestecă apoi cu 1 pahar de miere de albine şi 20 g de spirulină. Se consumă cîte o lingură, de 3 ori pe zi, după masă, timp de 20-30 de zile. Se amestecă un pahar de miere de albine cu un pahar de suc de sfeclă roşie, un pahar de suc de morcov şi sucul de la o lămîie. Se ia cîte o lingură, de 2-3 ori/zi, la o oră după masă.
Insuficienţa cardiacă
Iată ce leacuri cunoşteau strămoşii noştri pentru alinarea suferinţelor inimii. Pentru insuficienţă cardiacă, se lua cîte o linguriţă de miere, amestecată cu lapte sau brînză de vaci, de 2-3 ori pe zi. Cine mestecă zilnic coajă de lămîie are o inimă mai sănătoasă. Sau un căţel mare de usturoi. Se toarnă apă peste boabe de ovăz (proporţia de 1:10) şi se lasă 24 de ore, după care se strecoară. Se bea cîte 1/4 pahar de 2-3 ori pe zi. Peste o linguriţă de flori de lăcrămioare se toarnă un pahar de apă clocotită. Se fierbe 10 minute, se lasă să se răcească, după care se strecoară. Se va lua cîte o lingură, de 3 ori pe zi. 4 linguri de talpa gîştei peste care se toarnă 2 pahare de apă clocotită, se fierb la baie de abur timp de 15 minute, după care se lasă să se răcească şi se strecoară. Se mai fierbe pînă se ajunge la jumătate din cantitatea iniţială. Se ia cîte 1/3 pahar, de 2 ori pe zi, cu o oră înainte de masă. Se mai recomandă infuzii de frunze de mentă, pe stomacul gol, cu 1/2 oră înainte de masă, de cicoare mărunţită, de sunătoare, de fructe de păducel, coada-şoricelului în amestec cu sunătoare şi flori de arnică.
Cardiopatia ischemică
Cardiopatia ischemică este rezultatul unei insuficiente irigări cu sînge a muşchiului cardiac. Tratamentul naturist recomandă: ulei de peşte sau ulei de soia (rapiţă, măsline), 1-2 linguri/zi, cu 10-20 picături de zeamă de lămîie, dimineaţa, cu 30 de minute înaintea micului-dejun. Mai e bun oţetul de mere, 1-2 linguri/zi, dimineaţa, diluat în 100 ml ceai medicinal sau apă, luat cu înghiţituri mici. Un remediu eficient este şi maceratul de usturoi cu miere şi propolis, la care se adaugă o tinctură specială. Mai întîi se prepară tinctura de usturoi (600 g de bulbi trecuţi prin maşina de tocat carne la un litru alcool etilic de 90-95 grade). Se lasă la macerat o săptămînă, agitînd zilnic. Se foloseşte doar lichidul rămas după decantare. Apoi se prepară tinctura de propolis: la 100 ml alcool peste 80 grade se adaugă 20 g propolis; amestecul se introduce într-un vas, se încălzeşte la 30-35 grade C şi se amestecă bine. Procedura se repetă zilnic, o săptămînă, după care, amestecul se lasă la decantat şi se alege doar lichidul curat. Se amestecă apoi cele trei ingrediente: 62% tinctură de usturoi, 32% miere de albine (de preferinţă de salcîm) şi 6% tinctură de propolis.
Angina pectorală
Pacientul cu angină pectorală trebuie să ţină regim alimentar. În plus, e recomandat să se bea, alternativ, ceai de coada-şoricelului şi vîsc (2 căni/zi). Mai e bună şi infuzia de păducel cu roiniţă (o linguriţă/cană), o cană dimineaţa şi una seara. Tinctura de păducel (20 g/100 ml alcool de 60-70 grade, 10 zile), se ia sub formă de picături, cîte 15, de trei ori pe zi. E bine să se consume alimente bogate în vitamina E şi măceşe (şi sub formă de infuzie sau macerat), coacăze negre, dude negre, mure, lămîi. Foarte bun pentru curăţarea sîngelui şi întărirea muşchiului inimii este sucul de morcovi cu sfeclă şi spanac (castravete sau lăptucă) sau morcov cu ţelină şi spanac.
Infarctul miocardic
Pacienţii care au suferit deja un infarct miocardic au nevoie de vitamina F (cu B6, A). Vitamina K se găseşte în: grîu, cartof, orez, varză, fasole, praz, orz, struguri, pere, banane, curmale, alune, migdale, polen. Manganul e conţinut de cereale, varză, ţelină, morcov, ceapă, păpădie, polen. Usturoiul încetineşte pulsul. La preinfarct, se va bea pe stomacul gol, 4 zile la rînd, un decoct de ghimpe. După infarct este indicat păducelul care favorizează revascularizarea muşchiului inimii, stabilizează tensiunea arterială şi reface calibrul vaselor de sînge. Frunzele de ceai verde sau negru conţin circa 25-30% substanţe flavonoide, care, asemenea celor din struguri sau legume şi fructe, ne protejează de bolile de inimă: Ceaiul verde împiedică astuparea arterelor şi previne depunerea de colesterol. Consumul a 3 ceşti de ceai, zilnic, reduce cu 11% accidentele cardiace. Însă mare atenţie! Nu depăşiţi această doză! În exces, ceaiul verde sau negru ar putea diminua absorbţia fierului la nivelul intestinului, ceea ce ar putea dăuna persoanelor anemice şi femeilor însărcinate.
Circulaţie periferică
Dacă picioarele sînt reci, se face baie caldă cu făină de muştar sau băi fierbinţi cu infuzie de rozmarin. Dacă picioarele sînt obosite, se face baie caldă cu apă şi sare sau baie cu decoct de pelin sau mentă. Mai sînt bune băile cu fructe uscate de castane, urzici. O cură cu 1-2 pahare/zi de moare (zeamă acră de varză), prin conţinutul de vitamine, stimulează circulaţia sîngelui la persoanele sensibile la frig. Atenţie, zeama nu trebuie să fie prea sărată! Zilnic, trebuie să se bea multe lichide, mai ales ceai de păducel şi supe, să se consume mere (pentru scăderea colesterolului şi stimularea circulaţiei), varză, afine, hrean. Cataplasmele cu mălai şi hrean ras (2:1) se aplică pe picior, apoi se pun şosete. Pentru a îmbunătăţi circulaţia sînt suficiente 3 nopţi de tratament. Frecţiile cu tinctură de arnică se fac seara. Dacă pe picioare apar vinişoare bleu ca urmare a deficienţei circulatorii, aplicaţi cataplasme cu infuzie de mărul-lupului şi gălbenele (1 lingură din fiecare plantă/50 ml apă). Se face zilnic masaj al picioarelor de jos în sus. Usturoiul are efect vasodilatator mai ales pentru arterele periferice cerebrale, retiniene şi ale membrelor inferioare, previne formarea cheagurilor şi a trombozei.
Inima are nevoie de optimism
* Persoanele optimiste sînt mult mai ferite de bolile de inimă decît cele care au o viziune pesimistă asupra vieţii, conform unui nou studiu. Cercetătorii olandezi au descoperit că, la persoanele optimiste, riscul unui deces datorat bolilor cardiovasculare e mai mic cu 50% decît la cele pesimiste.
Contra palpitaţiilor
* Palpitaţiile sînt bătăile de inimă neregulate care apar, de obicei, din cauza abuzului de cafea, alcool sau în diverse boli de inimă cu substrat nervos. Mai întîi, trebuie înlăturată cauza care le-a provocat. Apoi, se recomandă un ceai dintr-un amestec, în părţi egale, din frunze şi flori de păducel, rădăcină de valeriană, talpa-gîştei şi flori de tei. Se prepară infuzie din 2 linguriţe de amestec la o cană cu apă clocotită, se lasă 15 minute, se strecoară şi se beau 2 căni pe zi, atît în timpul crizelor, cît şi ca tratament de întreţinere. Pentru aritmii cardiace, se recomandă şi sucul de ridiche neagră, cîte o lingură, de trei ori pe zi, ceai de gălbenele.
Vin pentru inimă
* Zece tulpini proaspete de pătrunjel (frunze şi rădăcini rase) se pun într-un litru de vin natural (pentru cei care au hipertensiune, vinul trebuie să fie alb). Se lasă să fiarbă 10-15 minute, apoi se adaugă 300 g miere de salcîm. Mierea nu se fierbe. Fierbinte, se pune în sticle care se astupă ermetic. Se ţin la rece. Se iau 3 linguri de vin pe zi (în special la înţepături la inimă) înainte de mese. Prima lingură se ia dimineaţa. Cine nu are probleme de aciditate gastrică, poate adăuga şi 3-4 linguri de oţet din mere.
Plante cardio-vasculare
* - Păducelul fortifică inima. Grăbeşte sinteza de colagen, care va repara şi va cicatriza vasele de sînge cu restabilirea circulaţiei în zonele necrozate, prevenind infarctul miocardic. Ameliorează circulaţia coronariană şi cerebrală periferică, linişteşte inima şi calmează stările tensionale. Ceaiul de păducel e bun în aritmii, ischemie, angină pectorală, scleroză coronariană, arterioscleroză, hipertensiune, tensiune oscilantă. * - Sulfina îmbunătăţeşte circulaţia periferică. * - Turiţa mare scade aciditatea sîngelui * - Patlagina are rol hipotensor, ajută în ateroscleroză, hipercolesterolemie * - Rădăcina şi frunzele de păpădie constituie un tonic circulator, ajută în ateroscleroză * - Traista-ciobanului reglează tensiunea arterială * - Talpa-gîştei e bună pentru dureri de inimă şi tahicardie * - Vîscul ajută în hipertensiune, ateroscleroză şi tulburări circulatorii. Nu se foloseşte mult, pentru că devine toxic * - Coacăzul negru scade tensiunea, elimină acidul uric în exces din sînge * - Coada-calului, bogată în potasiu şi siliciu, ajută inima să funcţioneze normal.
Accesat de: 16967 ori |
Adăugat de: myusmf
| Reiting: 5.0/5 |
Comentarii: 0
Pot adăuga comentarii doar utilizatorii înregistraţi. [ Înregistrare | Intrare ]
