Recent, Lars Kallings, reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru HIV/SIDA în Europa de Est şi Asia Centrală, a întreprins prima vizită în RM. Vizita a fost prilejuită de programul de celebrare a Zilei ONU, marcată pe 24 octombrie. ONU percepe RM ca pe o ţară cu un mare potenţial de a încetini extinderea HIV/SIDA şi recomandă autorităţilor educarea mai insistentă a populaţiei în ceea ce priveşte măsurile de protecţie faţă de maladie şi, prin exemple personale, să combată discriminarea seropozitivilor.

În lume trăiesc aproximativ 44 milioane de purtători ai virusului HIV/SIDA. Circa 25 milioane deja au decedat, în urma maladiei secolului. Din acest considerent, problema SIDA a fost inclusă în agenda Consiliului de securitate al ONU. „Deşi HIV/SIDA a apărut în partea aceasta a lumii relativ recent, pe la mijlocul anilor ‘90, în ultimii ani, cea mai mare rată de îmbolnăvire s-a înregistrat în regiunea sud-est europeană. Din acest considerent, credem că autorităţile şi societatea civilă din RM ar trebui să întreprindă mai mult în vederea prevenirii virusului imunodeficitar”, a declarat Lars Kallings.

El a apreciat progresele RM în ceea ce priveşte tratamentele HIV/SIDA, în prestarea asistenţei pentru susţinerea persoanelor afectate de virus, accesul universal la servicii de prevenire şi de îngrijire în baza Programului naţional cu privire la controlul HIV/SIDA şi a infecţiilor sexual-transmisibile pentru anii 2006-2010. RM se află într-o situaţie mai bună decât ţările vecine sub aspectul legislaţiei cu privire la programele de reducere a riscurilor infectării, susţine oficialul ONU.

În vederea susţinerii acţiunilor anti-SIDA, Lars Kallings ne-a recomandat antrenarea unor actori esenţiali, cum ar fi Ministerul Finanţelor şi sectorul privat, în speranţa ca modelele de colaborare din Europa Occidentală şi din America de Nord să fie preluate şi la noi.

„În RM m-a şocat, însă, stigmatul şi discriminarea grupurilor vulnerabile şi a seropozitivilor. Această problemă se observă la toate nivelele de interacţiune socială, cu efecte asupra serviciilor şi asistenţei prestate, fiind o barieră în ceea ce priveşte controlul asupra epidemiei”, a menţionat Lars Kallings.

Problema atitudinii faţă de seropozitivi rezidă din ignoranţă şi stereotipuri, din cauza fricii oamenilor care nu ştiu cum se transmite maladia. Adică, nu sunt informaţi că HIV/SIDA nu se transmite prin aer, strângere de mână sau prin utilizarea aceluiaşi procop. Neştiind aceste lucruri, oamenii au atitudini preconcepute faţă de seropozitivi. Nu ar trebui să uităm că nimeni nu este scutit în viaţă de a deveni în anumite circumstanţe purtător al virusului, consideră reprezentantul ONU.

În această situaţie, tânăra generaţie necesită instruire prin intermediul unei materii de studiu în şcoală. Ministerul Educaţiei are un rol-cheie în promovarea unui mod sănătos de viaţă, pentru a preveni comportamentul riscant al tinerilor.

Pe de altă parte, Sergey Furgal, şeful Biroului Regional UNAIDS pentru Europa, a subliniat că reprezentanţii Guvernului RM ar trebui să vorbească liber despre problema SIDA, să apară în rândurile seropozitivilor. Să preia comportamentul altor oficiali europeni, precum prima doamnă a Georgiei, care în public a ţinut în braţe un copil seropozitiv, iar preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a dat mâna cu un bărbat infectat de HIV, în faţa poporului său.