Pe data de 29 iulie a anului curent, în incinta Centrului Municipal de Medicină Preventivă, a avut loc un seminar sub genericul „Sănătatea constituie valoarea cea mai de preţ şi este parte componentă indispensabilă a dezvoltării şi prosperării societăţii”.

    Seminarul se înscrie în multitudinea de acţiuni educaţional-informative şi de colaborare în cadrul „Programului naţional de control şi profilaxie a tuberculozei”, elaborat pentru anii 2006-2008. La reuniune au fost prezenţi colaboratori ai instituţiei în cauză, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale (atât municipale, cât şi din suburbii), lucrători medicali, reprezentanţi mass-media.

    Şefa secţiei „Epidemiologia infecţiilor aerogene” a Centrului Municipal de Medicină Preventivă, dna Zinaida Coroi, a prezentat în debutul seminarului un raport privitor la situaţia epidemiologică a infecţiei tuberculoase în municipiul Chişinău şi în suburbiile acestuia. A fost pus accent pe instabilitatea epidemiologică a tuberculozei (TBC), favorizată de mai mulţi factori: migraţia masivă a populaţiei, criza social-economică, schimbarea structurii formelor clinice de TBC pulmonară. Iau amploare formele extinse, cu destrucţie pulmonară, drog şi multidrog-rezistente la preparatele antituberculoase, ultimele forme constituind, în ţara noastră, aproximativ 23,6 la sută din numărul total de forme clinice (conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, situaţia epidemiologică este satisfăcătoare dacă acest indice constituie mai puţin de 3 la sută).

    În municipiul Chişinău, numărul bolnavilor de TBC înregistraţi constituie o pătrime din numărul bolnavilor din toată ţara. TBC rezistentă la preparatele antituberculoase în mun. Chişinău formează o treime din cea a ţării. Formele rezistente de TBC reprezintă un pericol evident pentru ca situaţia epidemiologică în capitala ţării să devină extraordinară.

    Prevalenţa TBC în rândurile populaţiei municipiului (numărul total de cazuri) rămâne înaltă. În primele 6 luni ale anului curent, această cifră a constituit 1051 persoane (134,3 cazuri la 100.000 populaţie), faţă de perioada similară a anului 2007, când prevalenţa a constituit 1152 persoane (147,8 cazuri la 100.000 populaţie). Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, maladia este considerată a fi epidemie, dacă prevalenţa trece de 100 de persoane afectate la 100.000 de populaţie. Este cert că Republica Moldova se confruntă cu o epidemie de TBC, lucru conştientizat, din păcate, de prea puţini pentru a o stopa.

    Din nefericire, această infecţie afectează persoanele tinere, apte de muncă. Aproximativ 23 la sută din persoanele bolnave de TBC o constituie cei cu vârste cuprinse între 20 şi 29 ani, cei cu vârste între 30 şi 39 ani - 21,8 la sută, persoanelor cu vârste între 40 şi 49 ani revenindu-le 19 la sută cazuri.

    Situaţia epidemiologică a TBC devine alarmantă şi prin creşterea numărului de îmbolnăviri în colectivităţi, atât în cadrul instituţiilor preşcolare, cât şi în cadrul celor preuniversitare şi universitare. Multe cazuri depistate în instituţiile din municipiu erau deja în faze avansate, cu destrucţie pulmonară şi forme rezistente la preparatele antituberculoase. Cazurile de TBC în colectivităţi amplifică pericolul acestei boli prin constituirea de focare de îmbolnăvire, depistate de multe ori târziu, când boala îşi continuă răspândirea. Şi localităţile din suburbia municipiului Chişinău nu sunt o excepţie. Din păcate, îmbolnăvirile de TBC în aceste localităţi este mult mai înaltă decât în municipiu.

    Examinările radiologice profilactice ale cutiei toracice (microradiofotografia – MRF, radiografia de ansamblu a cutiei toracice) la angajarea în câmpul muncii, admiterea în instituţiile superioare de învăţământ, anual în cazul salariaţilor, sunt neglijate frecvent. Mai mult ca atât, în 2 la sută cazuri, examinarea nu este efectuată, dar ştampila cabinetului radiologic în actele medicale există.

    La sfârşitul seminarului au fost propuse metode de colaborare între autorităţile publice locale şi organele medicale de resort, bazate pe alocarea unor fonduri din bugetele locale, având în vedere caracterul socioeconomic al maladiei (afectarea unui număr mare de populaţie aptă de muncă şi caracterul de epidemie a TBC, afectarea prioritară a păturilor sărace, stigmatizarea bolnavilor şi frica de adresare la medic, necesitatea reîncadrării în câmpul muncii a persoanelor tratate, izolarea persoanelor care refuză tratamentul şi constituie focar de infecţie etc.).

    Nu uitaţi că neglijenţa vă poate costa viaţa. Responsabili de sănătatea proprie suntem noi înşine.

sursa: flux.md