Anual peste 5,4 mln de oameni decedează în lume din cauza cancerului de plămâni, maladiilor cardiovasculare şi a boli atribuite fumatului. Dacă nu se vor întreprinde măsuri concrete pentru a stopa pandemia de tabagism, către anul 2030 această cifră va fi de 8 mln, se spune într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii, citat de Info-Prim Neo. La 31 mai comunitatea internaţională marchează Ziua mondială fără tutun.

Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fumatul constituie factorul de risc a, cel puţin, şase din cele opt cauze principale ce duc la deces.

La nivel global, numărul tinerilor care fumează este în continuă creştere, această situaţie fiind caracteristică şi pentru Republica Moldova. Potrivit unui studiu efectuat de Centrul Naţional Ştiinţifico–Practic de Medicină Preventivă, 15% din elevii în vîrstă de 13–15 ani fumează (24,0% de băieţi şi 8,9% de fete). Din numărul total de respondenţi, 43% au încercat să fumeze şi 46% din ei au avut această experienţă până a atinge vîrsta de 10 ani.

Principala modalitate de prevenire a consumului de tutun este informarea despre consecinţele grave ale fumatului. Potrivit specialiştilor, efectele cele mai grave ale consumului de tutun se fac simţite după câteva decenii, dar sunt şi efecte imediate, precum: creşterea ritmului inimii şi a tensiunii arteriale, lezarea mucoaselor cavităţii bucale, îngălbenirea dinţilor, iritarea naso-faringelui şi a laringelui, apariţia tusei, scăderea rezistenţei la infecţii respiratorii. În cazul femeilor există riscul avorturilor spontane, a naşterilor de copii cu habdicap psihic şi fizic.

Toate produsele din tutun, indiferent de calitatea lor, conţin substanţe chimice nocive, care afectează organismul şi schimbă metabolismul în celulele nervoase, dereglează funcţia centrelor vitale responsabile de respiraţie şi activitatea cardio-vasculară.