Hepatitele virale - scumpe şi greu de diagnosticat. Tot mai mulţi moldoveni nu se pot trata de hepatita B şi C din cauza medicamentelor şi tratamentului costisitor. Şi doar un număr mic de persoane beneficiază de tratament gratuit. Speranţa bolnavilor de hepatită costă în jur de 20 de mii de euro.

Tot mai des, bolnavii de hepatita B şi C sunt nevoiţi să aştepte tratamentul salvator cu lunile. Terapia pe un an costă în jur de 20 de mii de euro, bani la care bolnavii nici nu au visat măcar. De tratament gratuit beneficiază doar norocoşii, adică doar cei selectaţi de Comisia specială de pe lângă Ministerul Sănătăţii sau cei incluşi în diverse programe. Dacă, spre exemplu, în România costurile pentru tratament sunt suportate de stat, noi, în schimb, trebuie să scoatem aceşti bani din buzunar. Hepatitele nu se încadrează în categoria bolilor prevăzute în poliţa de asigurare.

- În programul naţional de sănătate nu este prevăzut tratamentul împotriva infecţiilor B şi C. Sunt incluşi doar un număr anumit de bolnavi, care sunt trataţi din contul unor programe speciale. Ei sunt selectaţi după criterii stricte în dependenţă de stadiul bolii. Dacă nu avem programe, plătesc pacienţii, a mentionat Svetlana Ţurcanu, doctor în ştiinţe medicale.

Dacă în cazul hepatitei B, în 90 la sută dintre cazuri, pacienţii se vindecă complet în cateva luni, dezvoltând o imunitate care va dura toată viaţa, adică nu se vor mai îmbolnăvi niciodată, hepatita C este un ucigaş tăcut, care loveşte în timp. 80 la sută din persoanele infectate nu prezintă simptome, pacienţii fiind descoperiţi când au deja ciroză hepatică sau cancer de ficat.

- Boala poate evolua în decursul a 10, 20, 30 de ani. Dar una e să depistezi boala la început, alta e să depistezi bolnavii cu ciroză hepatică unde nu se mai poate face tratament antiviral pentru că pacienţii nu suportă sau tratamentul este periculos, a specificat Florin Căruntu, conferenţiar universitar UMF, Bucureşti.

Înainte de 1992 existenţa virusului C nu era cunoscută, fiind transmis în masă prin transfuzii de sânge, seringi infectate, tatuaje, utilizarea în comun a obiectelor de igienă personală.

- Trebuie de folosit seringi şi instrumente de unică folosinţă, trebuie de desfăşurat lupta cu narcomania, în frizerii, la fel, trebuie instrumente de unică folosinţă, a subliniat Vlada-Tatiana dumbrava, specialist principal în gastroenterologie şi hepatologie.

Aşadar, purtatorii nu trebuie să doneze sânge, organe, ţesuturi sau spermă, pentru a nu transmite boala. La moment, în Moldova sunt înregistraţi peste 600 mii de purtători ai virusului hepatitelor virale, rata mortalităţii fiind de şapte ori mai înaltă decât în ţările Uniunii Europene.