În ziua de 25 aprilie 2008, după o boală grea şi îndelungată, ne-a părăsit pentru totdeauna profesorul universitar Vasile Procopişin, membrul corespondent al AŞM, patriarhul farmaciei autohtone. Este o pierdere irecuperabilă pentru întreaga comunitate academică şi farmaceutică din ţară şi de peste hotare.

Profesorul Vasile Procopişin s-a născut la 20 noiembrie 1934 în s. Şaptebani, r-l Râşcani. Şi-a făcut studiile la şcoala medie incompletă de şapte ani din satul natal şi Colegiul de felceri şi moaşe din or. Bălţi, pe care-l absolveşte cu menţiune în 1951. Activează ca felcer la spitalul din Şaptebani, iar în 1952 devine student al Institutului de Farmacie din or. Odesa. După care, în 1957, vine în „imperiul farmaciei şi medicamentului”… Astfel, între 1957-1965 activează în sistemul farmaceutic din Ucraina, inclusiv şapte ani ca şef al Direcţiei Farmaceutice din regiunea Cerkasî. În 1965 este transferat în sistemul ocrotirii sănătăţii din R. Moldova, unde activează ca şef-adjunct al Direcţiei Principale Farmaceutice a Ministerului Sănătăţii, şef al întreprinderii „Ěîëäěĺä-ňĺőíčęŕ”, iar din 1966 până în 1971 este şef al Direcţiei Principale Farmaceutice a Ministerului Sănătăţii al R. Moldova.

În 1967 este invitat să ţină, prin cumul, cursul Organizare şi economie farmaceutică la Facultatea Farmacie a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, iar din 1970, odată cu fondarea catedrelor de profil la facultate, a fost numit, apoi ales prin concurs, ca şef de catedră. În anul 1971 a fost numit decan al Facultăţii Farmacie, funcţie pe care a îndeplinit-o timp de 35 de ani. În 1973 i s-a conferit titlul ştiinţifico-didactic de conferenţiar universitar, iar în 1989, la un an după susţinerea tezei de doctor habilitat în ştiinţe farmaceutice, şi înaltul titlu de profesor universitar.

De-a lungul anilor, profesorul, decanul Vasile Procopişin şi-a adus contribuţia considerabilă la: perfecţionarea continuă a procesului de studii la catedră şi facultate; renovarea standardelor educaţionale, planurilor şi programelor analitice pentru studenţi, rezidenţi şi cursanţi; implementarea celor mai noi metode şi forme de instruire şi evaluare a cunoştinţelor; informatizarea procesului de studii; consolidarea bazei de producere pentru Facultatea Farmacie din Codru, Bursuc; fondarea şi construcţia noului Centru de cultivare a plantelor medicinale din comuna Bardar; stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare internaţională cu institutele şi facultăţile de farmacie din România, Rusia, Ucraina, Polonia, Bulgaria şi alte ţări.

Insistente au fost măsurile orientate spre îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a catedrei şi facultăţii. La iniţiativa şi sub conducerea decanului Vasile Procopişin, în 1982 a fost construită şi deschisă Catedra Farmacie didactică şi de producere, prima de acest gen în fosta URSS, dotată cu cel mai performant utilaj farmaceutic şi tehnică informaţională. În calitate de fondator şi şef al catedrei, dar şi de decan al facultăţii, prof. Procopişin a consolidat un colectiv profesoral-didactic de performanţă, a creat condiţii favorabile de activitate didactico-ştiinţifică, a îndrumat mai multe generaţii de tineri, cărora le-a fost o sursă sigură de cunoştinţe teoretice profunde şi bogată experienţă profesională, un exemplu de omenie şi dăruire profesiei şi alma mater.

Remarcabilă a fost şi activitatea ştiinţifică a savantului Vasile Procopişin, reflectată în peste 250 de lucrări ştiinţifico-didactice de o certă valoare, inclusiv opt monografii, şase manuale, 12 îndrumări metodice. Astfel, lucrarea „Organizarea şi economia farmaciei”, elaborată în comun cu savantul rus Valeri Kriukov, şi până în prezent este unul dintre manualele de bază, utilizat pe larg în instruirea farmaciştilor din ţările fostei URSS. A participat la numeroase foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Sub bagheta profesorului Vasile Procopişin au fost susţinute 11 teze de doctor şi una de doctor habilitat în farmacie, s-a creat o şcoală autohtonă de savanţi în domeniul Farmaciei sociale. Meritele ştiinţifice ale profesorului Procopişin au fost înalt apreciate de Academia de Ştiinţe a Moldovei care, în 1995, prin concurs, l-a ales în calitate de membru corespondent, conferindu-i-se medalia „Dimitrie Cantemir”.

Din 1999, pe lângă Universitatea de Medicină funcţionează Consiliul ştiinţific specializat de susţinere a tezelor în domeniul farmaciei, în fruntea căruia permanent s-a aflat profesorul Vasile Procopişin. De asemenea, între anii 1996-1997, el a exercitat funcţia de viceministru al Sănătăţii; pe parcursul mai multor ani a fost preşedinte al Asociaţiei Farmaciştilor din Moldova, specialist principal netitular al Ministerului Sănătăţii în probleme de farmacie. În 1997-2001 a fost preşedinte al Comisiei pe problemele persoanelor de vârsta a III-a pe lângă preşedintele RM.

Meritele deosebite ale profesorului Procopişin au fost înalt apreciate de societate. În 1970 el a fost decorat cu medalia jubiliară „Çŕ äîáëĺńňíűé ňđóä”, în 1971 şi 1976 - Ordinul „Çíŕę Ďî÷ĺňŕ”, în 1984 - „Om Emerit al şcolii superioare”, în 1995 - Ordinul „Gloria Muncii”, în 2005 - „Ordinul de Onoare” al RM. Printre numeroasele medalii şi diplome naţionale şi internaţionale, de care s-a învrednicit Vasile Procopisin, se numără medalia „Profesor Dr. Alexandru Ionescu-Matiu” (2001), conferită de către Societatea Română de Istorie a Farmaciei; medalia Sf. Gheorghe „Cinste. Slavă. Muncă” şi Diploma „Golden Fortune” din partea Asociaţiei „International Academy of ratings and sociology”, decernată în 2004 la Kiev, Ucraina.

Vasile Procopişin, care timp de 40 de ani a instruit şi educat sute de farmacişti, a fost şi rămâne Patriarhul farmaciei autohtone. Prin plecarea sa dintre noi, comunitatea farmaceutică şi academică a pierdut unul dintre cei mai distinşi cercetători şi profesori de excepţie, un om cu alese calităţi intelectuale şi morale, un înţelept, a cărui imagine luminoasă va rămâne pentru totdeauna în amintirea celor care l-au cunoscut. Dumnezeu să-i primească sufletul în binecuvântata-i odihnă.

L. Catrinici, Gh. Duca, I. Ababii, B. Golovin, I. Pasecinic,

T. Furdui, V. Anestiadi, Gh. Ghidirim, E. Gudumac, N. Eşanu, V. Hotineanu,

O. Cerneţchi, V. Prisacari, D. Nistreanu, N. Ciobanu, V. Safta, M. Brumărel, V. Valica,

A. Nistreanu, E. Diug, V. Goncear, D. Croitoru, V. Verdeş, A. Ciobanu, B. Parii, V. Benu,

I. Mohorea, L. Razborschi, A. Odobescu, I. Lobanov