Analiza multianuală a morbidităţii prin hepatită virală A în Republica Moldova denotă că hepatita virală A se înregistrează cu o diminuare semnificativă a incidenţei la fiecare cinci ani.
În anul 2000, în republică s-au înregistrat 3.107 cazuri de îmbolnăviri prin hepatită virală de tip A, ulterior morbiditatea s-a micşorat, în anul 2004 înregistrându-se 3.031 cazuri la 100.000 locuitori. În anul 2006, morbiditatea prin hepatită virală de tip A în republică a constituit doar 355 cazuri la 100.000 locuitori, iar în opt luni ale anului curent, incidenţa prin această maladie a constituit 130 cazuri.
Potrivit lui
Constantin Andriuţă, doctor habilitat în medicină, profesor universitar la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Republica Moldova este hiperendemică la toate hepatitele virale.
Ce este hepatita? Hepatita este un termen general care semnifică prezenţa unei reacţii inflamatorii la nivelul ficatului. Hepatitele acute virale sunt infecţii virale acute sau subacute, caracteristice omului şi animalelor, care afectează întregul organism, dar suferinţa manifestându-se cu predilecţie la nivelul ficatului. Hepatita virală A este o boală infecto-contagioasă acută, produsă de virusul hepatic A – se mai numeşte şi hepatită epidemică, deoarece apare în focare epidemice sau epidemii, mai ales la copiii cu vârsta cuprinsă între 5-10 ani.
Cum se transmite acest virus? Sursa de infecţie este reprezentată de bolnavii şi purtătorii asimptomatici (mai frecvent copiii). Transmiterea este de, obicei, digestivă, fecal-orală:
- prin contaminarea directă cu bolnavul (mai frecventă în colectivităţi);
- prin contaminarea indirectă (alimente, apa contaminată).
Boala se poate transmite rar prin sânge sau contact sexual. Perioada de contagiozitate este de 2 săptămâni înainte şi 1 săptămână după debutul bolii. Copilul este deosebit de contagios în această perioadă.
Tabloul clinic Perioada de incubaţie (de la infectare până la apariţia simptomelor) este de aproximativ 30 de zile (4 săptămâni). Hepatita A poate evolua asimptomatic, mai ales în cazul copiilor (cei sub 2 ani rareori prezintă simptome). În general, simptomele sunt asemănătoare cu cele din gripă: febră, oboseală, greaţă, vărsături, dureri abdominale (dureri în zona ficatului). Părinţii trebuie să fie atenţi la schimbarea culorii urinei la copii (devine închisă la culoare – culoarea berii) sau în cazul decolorării materiilor fecale. Sindromul icteric începe prin coloraţia galbenă a sclerelor, urmată de colorarea galben-rubinie a pielii. Intensitatea şi durata icterului este variabilă şi poate constitui un indicator al gradului de severitate al bolii.
Tratament şi profilaxie Nu există un tratament specific, ci doar simptomatic bazat pe administrarea de vitamine şi protectoare hepatice.
Igiena riguroasă poate reduce riscul de contaminare, dar nu asigură o protecţie eficientă şi sigură. Copiii bolnavi trebuie internaţi în spital şi izolaţi, deoarece sunt deosebit de contagioşi. Evoluţia hepatitei A este aproape totdeauna favorabilă, cu o vindecare completă, fără sechele. Nu se cunosc hepatite cronice şi nici purtători cronici de virus A, după infecţia cu virus hepatic A. Perioada de covalescenţă este de 30-60 zile, reprezentând perioada în care se face un control periodic, clinic şi de laborator, şi se consolidează vindecarea.
