Laptele matern poate avea un efect pozitiv asupra dezvoltãrii coeficientului de inteligenţã în cazul copiilor purtãtori ai unei anumite gene, potrivit unui studiu realizat de o echipã de cercetãtori britanici, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences preluat de AFP.
      Copiii pentru care alãptarea la sân s-a dovedit beneficã la nivel de dezvoltare cognitivã sunt purtãtori ai unei variaţii genetice - FADS2.
      Alãptarea nu este suficientã pentru dezvoltarea coeficientului de inteligenţã, care depinde şi de alţi factori genetici şi de factorii de mediu, precum familia sau clasa socialã.
      Pentru acest studiu au fost monitorizaţi 3.000 de bebeluşi hrãniţi la sân din Marea Britanie şi Noua Zeelandã. Copiii purtãtori ai variaţiei genei FADS2 aveau un coeficient de inteligenţã mai mare, în medie, cu 6,8 puncte faţã de ceilalţi care nu prezentau în organism aceastã genã.
      Aceastã diferenţã este valabilã indiferent de mediul socio-economic din care provine copilul, coeficientul de inteligenţã al mamei, greutatea bebeluşului la naştere sau vârsta mamei în timpul sarcinii.
      "Timp de cel puţin un secol, discuţiile despre inteligenţã s-au bazat pe diferenţa dintre "moştenit" şi "dobândit". Am descoperit cã cele douã elemente funcţioneazã împreunã", a declarat Terrie Moffitt, profesor de psihologie şi ştiinţe neurologice la Universitatea Duke şi King's College din Londra, coautor al acestui studiu.
      Gena FADS2 a fost studiatã de cercetãtori pentru cã produce o enzimã, care se gãseşte în laptele matern şi care ajutã la transformarea acizilor graşi alimentari în acizi graşi polinesaturaţi, care se acumuleazã în creier în timpul primelor luni dupã naştere. Anumiţi cercetãtori cred cã aceastã enzimã poate avea o influenţã asupra dezvoltãrii inteligenţei cognitive.
      Ideea potrivit cãreia laptele matern contribuie la creşterea coeficientului de inteligenţã a apãrut în 1929 în revistele ştiinţifice.
      Un studiu publicat în urmã cu un an în British Medical Journal sugera cã diferenţele de dezvoltare cognitivã nu sunt provocate de alãptare, ci de profilul social al mamei care alãpteazã şi de mediul familial.
      Un alt studiu publicat luni indicã faptul cã bebeluşii hrãniţi la sân prezintã cu 55% mai puţine riscuri de a dezvolta ulterior maladii cardiace faţã de bebeluşii hrãniţi cu biberonul. Studiul, realizat de profesorul Nisha Parikh, cardiolog la Centrul medical Beth Israel Deaconess din Boston, indicã faptul cã bebeluşii hrãniţi la sân beneficiazã de un nivel superior de HDL - colesterol bun - care contribuie la prevenirea maladiilor cardiace. La studiu au participat 393 de mame şi cei 962 de copii ai lor.