Site-ul studentilor USMF N.Testemitanu HomeÎnregistrareIntrare
Home » 2008 » August » 6 » Otrava din plastic
Otrava din plastic
11:31

  Practic nu ne putem imagina vreo activitate fără obiectele din plastic. La cumpărături, în casele noastre, la picnicuri - peste tot aceste obiecte şi-au făcut loc şi se pare că invadează viaţa de zi cu zi a omului modern. În condiţiile în care populaţia globului devine tot mai numeroasă, iar resursele naturale tot mai puţine, pare logică utilizarea acestora.

      Practice, uşoare, unele chiar de unică folosinţă, tentaţia de a le utiliza a fost demult depăşită şi e deja o regulă. Dar cât de inofensivă este această utilizare şi la ce riscuri este expusă sănătatea noastră?

Chimie pură

    Există multe tipuri de materiale plastice, realizate prin combinarea diverselor substanţe chimice. Studiile medicale recente s-au axat pe două substanţe mai frecvent folosite în „aliajele” plastice:
- bisfenolul A. Bisfenolul A este folosit pentru ambalajele alimentare, pentru cutiile băuturilor şi în „crearea” de bunuri menajere ca: biberoane, sticle de apă, cutii pentru mâncare, ochelari, căşti de protecţie pentru biciclete, DVD-uri etc;
- ftalaţii. Cunoscuţi şi sub numele de ortoftalaţi, ei sunt folosiţi la fabricarea PVC-ului (policlorvinil). Prin urmare, ftalaţii se găsesc în produse ca: conducte de apă, perdele de duş, jucării, fire electrice, tuburi medicale şi podele vinilice, dar şi în săpunuri, şampoane, deodorante, cosmetice.

    O cantitate semnificativă de bisfenol A (BPA) se eliberează din plastic când în recipientul respectiv se toarnă apă fiartă sau fierbinte. BPA se eliberează de 55 ori mai repede într-un ceai fierbinte, de exemplu, decât în sucul rece. De curând a fost demonstrat că eliberarea BPA continuă şi după ce apa fierbinte a fost îndepărtată din pahar. Odată declanşată, eliberarea BPA va continua la următoarea utilizare a recipientului, chiar dacă acolo de va turna suc rece.

Efecte secundare nedorite

    BPA este un distrugător al hormonilor şi determină reducerea cantităţii de hormoni naturali din organism. Mai mult, cercetătorii au demonstrat că BPA afectează aparatul reproductiv şi dezvoltarea creierului. Printre efectele secundare ale BPA se numără: hiperactivitatea, sporeşte agresivitatea şi slăbeşte puterea de învăţare, creşte depunerea grăsimilor şi riscul obezităţii, slăbeşte sistemul imunitar, la pubertate stimulează dezvoltarea precoce a glandei mamare, rupe ciclurile reproductive şi provoacă afecţiuni ovariene, stimularea sexuală anormală, provoacă afecţiuni ale prostatei. Cel mai ridicat risc îl prezintă femeile gravide, deoarece BPA duce la apariţia erorilor cromozomiale chiar dacă în organismul gravidei respective se află într-o cantitate mică. Aceste erori cromozomiale care se dezvoltă la făt pot conduce şi la avort spontan.

    Compusul BPA a fost identificat în urină la mai bine de 95 la sută dintre persoanele testate, alese aleator. Prin urmare, este un compus care deja „îşi face de cap” în organismul nostru.

    Ftalaţii sunt şi ei implicaţi în afecţiuni ale organelor reproductive, respiratorii (astm bronşic), pot provoca alergii, afecţiuni ale creierului. Mai mult ca atât, PVC-ul conţinut în perdelele de duş eliberează în aer 108 chimicale toxice care pot afecta plămânii, sistemul nervos central, ficatul şi rinichii. În felul acesta, mirosul de perdea nouă din casa dvs. poate fi toxic.

Cum să minimizaţi toxicitatea plasticului

    Dacă alegeţi să nu vă mai expuneţi la acest pericol, iată câteva sfaturi:
- citiţi etichetele. Producătorii sunt obligaţi să menţioneze pe etichetă existenţa ftalaţilor, cu excepţia parfumurilor. Ftalaţii utilizaţi pot fi: dibutilftalat (DBP), dimetilftalat (DMP), dietilftalat (DEP);
- fiţi cu ochii-n patru în bucătărie. Nu folosiţi recipiente de plastic în cuptorul cu microunde şi aruncaţi-le dacă s-au stricat. De asemenea, mâncaţi mai puţine alimente la cutie sau ambalate în plastic. Rezervele de mâncare trebuie ţinute în recipiente din sticlă şi nu din plastic;
- dacă alegeţi să folosiţi ustensile de bucătărie din plastic (lingură, furculiţă, farfurii, străchini) evitaţi să le spălaţi cu detergenţi, deoarece acestea pot stimula eliberarea chimicalelor într-o cantitate mai mare în mâncare. Cel mai bine ar fi să le aruncaţi şi să vă procuraţi altele din sticlă, oţel inoxidabil, ceramică. Mai scump, dar mai sănătos, nemaivorbind de vesela de plastic de unică folosinţă pe care mulţi compatrioţi au tendinţa de a o reutiliza;
- pentru copii este bine să folosiţi numai sticluţe şi veselă specială, cumpărată din farmacii, în nici un caz nu folosiţi biberoane sau tetine din plastic, doar cele din sticlă sunt recomandate copiilor;
- utilizaţi cât mai rar pungile de plastic. Mai bine ambalaţi produsul în hârtie curată şi apoi îl puneţi în punga de plastic sau îl ambalaţi numai în hârtie curată;
- luaţi acid folic în timpul sarcinii. Studiile demonstrează că această vitamină protejează fătul de orice efecte potenţial negative ale bisfenolului A. Consumul de verdeţuri este şi el indicat, întrucât acestea conţin o cantitate sporită de această vitamină.

Accesat de: 380 ori | Adăugat de: myusmf | Reiting: 5.0/1 |
Comentarii: 0
Pot adăuga comentarii doar utilizatorii înregistraţi.
[ Înregistrare | Intrare ]
Sîmbătă, 18.11.2017, 15:05
Meniul site-ului
Formular de acces
Calendarul ştirilor
«  August 2008  »
LMMrJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Chat
500
Chestionar
Aţi dat/luat vreodată mită?
Răspunsuri: 1053
Caută
Prietenii site-ului
Copyright MD © 2017Хостинг от uCoz