Spitalele dotate cu lasere care distrug bacterii si virusuri umane sau in care oamenilor le sint regenerate membrele pierdute sau vatamate, dupa modelul tritonilor, ar putea sa iasa din sfera SF-ului si sa se transforme in realitate. Cel putin asta sustin fizicienii americani de la Universitatea din Arizona, care au creat un laser ce anihileaza agentii patogeni fara sa afecteze celulele umane sanatoase, precizeaza „Daily Science“. Un avantaj secundar al folosirii laserului va fi diminuarea numarului de infectii spitalicesti.
Cercetatorii americani au descoperit ca razele laserelor infrarosii pot ajunge, in urma unor reglaje extrem de fine, sa distinga intre microorganismele vatamatoare si celulele umane, tratamentele actuale cu laser neputind inca realiza aceasta diferentiere, motiv pentru care cauzeaza imbatrinirea pielii, modifica ADN-ul sau duc la aparitia cancerului cutanat. Noul procedeu implica emiterea de raze laser la fiecare femtosecunda (o milionime de miliardime de secunda), reusind insa sa produca vibratii letale la nivelul stratului exterior de proteine al microorganismelor fara sa distruga celulele, datorita structurii organice diferite a invelisului acestora fata de cel al bacteriilor si al virusurilor. Oamenii de stiinta sustin ca noul tip de laser va fi folosit si in spitale, la dezinfectarea biomaterialelor si a rezervelor de singe si la tratarea bolilor transmise prin singe, cum ar fi SIDA si hepatita.
Pe de alta parte, cercetatorii britanici de la University College London arata ca ideea de oameni-triton, care isi vor putea regenera un membru pierdut, ar putea deveni realitate, scrie „The Daily Telegraph“. Refacerea membrelor tritonilor este posibila datorita unor celule specializate, ce revin partial, in zonele vatamate, la starile lor embrionare initiale. Pe scurt, tritonii isi creeaza propriile celule stem pentru a da nastere unor noi tesuturi acolo unde au nevoie. Cea mai importanta etapa a regenerarii este adunarea acestor celule stem intr-o zona afectata sub forma unui mugure, numit blastema, si multiplicarea rapida a lor. Pasul urmator consta in rediferentierea acestora in vederea formarii unui tesut care sa reconstruiasca un anume membru afectat. Cercetatorii britanici au descoperit ca proteina numita nAG, secretata de celulele nervoase si cele ale pielii, joaca un rol crucial in producerea blaste-melor. Ei spera ca descifrarea tainelor acestei proteine va conduce la posibilitatea ca oamenilor sa le fie refacute, partial sau de la zero, anumite parti ale corpului.