Site-ul studentilor USMF N.Testemitanu HomeÎnregistrareIntrare
Home » 2008 » Octombrie » 31 » Reforma din medicină - blocată de ineficienţa puterii
Reforma din medicină - blocată de ineficienţa puterii
14:06

Discuţiile privind reformarea sistemului de sănătate, cu vechime de mai bine de zece ani de zile, sunt mai actuale ca niciodată,  pe fundalul a mai mult de trei sute de sate moldoveneşti fără doctori, din cele peste o mie de localităţi din republică. În contextul declaraţiilor triumfaliste ale actualei puteri, referitoare la „creşterea calităţii serviciilor medicale”, dr. hab. Vladimir Hotineanu, şeful Catedrei Chirurgie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie (USMF), ne declară că sănătatea încă nu este o prioritate a R. Moldova. 

Peste trei sute de sate fără doctori 

- Domnule profesor, recent a fost constituită o asociaţie a medicilor şi farmaciştilor liberal-democraţi, al cărei preşedinte aţi fost ales. Aceasta reuneşte cadre medicale care aduc critici dure pretinsei reforme din sănătate. De ce nu depăşim odată criza din medicină?

- Nu cred că există ţări unde oamenii să fie pe deplin satisfăcuţi de nivelul asistenţei medicale. Conform ultimelor evaluări ale OMS, Franţa ocupă primul loc în ceea ce priveşte calitatea serviciilor medicale. SUA se află pe locul 40 din cele aproape două sute de ţări ale lumii. Chiar şi în aceste condiţii, francezii se plâng de multiple probleme ale sistemului lor sanitar, de exemplu, cele cu privire la asistenţa bătrânilor. E şi normal să fie aşa, pentru că exigenţele faţă de sfera sănătăţii cresc concomitent cu evoluţiile mondiale. Iar R. Moldova, care se află pe ultima poziţie în Europa după nivelul de trai, cum ar putea să se laude că înregistrează progrese spectaculoase în asistenţa medicală? Desigur, s-au întreprins şi la noi unele măsuri reformiste. În 1990, odată cu trecerea la economia de piaţă, când s-a renunţat la finanţarea totală a sistemului sanitar de către stat, s-a încercat instituirea sistemului asigurărilor medicale, prin care fiecare om este obligat să contribuie la formarea fondului de asigurări în medicină. Această mişcare, însă, a fost ineficientă.

O perioadă îndelungată s-a elaborat Legea cu privire la asigurările medicale, adoptată abia în 1998, ca apoi, tocmai în 2001, să fie constituită şi Compania de asigurări medicale. Astfel, declarata reformă în sănătate se desfăşoară extrem de lent şi pe bani puţini. Cu toţii simţim pe propria piele precaritatea sistemului nostru de sănătate. Iar când se vehiculează în permanenţă informaţii de tipul că doctorul cutare e corupt, de ce nu ne întrebăm ce neajunsuri are sistemul în sine? Medicina primară este cea mai afectată de lipsa de viziune şi inconsistenţa politicilor guvernamentale. S-a ajuns deja că şi în oraşele mari, precum sunt Chişinău, Bălţi, Soroca, Orhei, Cahul, Ungheni, se resimte lipsa cadrelor medicale. Iar în circa 14 raioane necesarul de specialişti este acoperit în proporţie de numai 60-70 la sută. Medicii de familie sunt suprasolicitaţi, iar birocratizarea excesivă a sistemului medicinii primare afectează calitatea serviciilor acordate la acest nivel. Lipsa unei conlucrări eficiente între Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi medicina primară blochează dezvoltarea acesteia şi implicit are consecinţe negative asupra stării generale de sănătate a cetăţenilor. În tentativa de a rezolva o serie din aceste probleme, Ministerul Sănătăţii a recurs la formarea verticalei administrative în asistenţa medicală primară, ceea ce, de fapt, va mări substanţial cadrul administrativ şi va reduce banii alocaţi pentru asistenţa primară.

„Demnitarii se tratează în străinătate” 

- Şi în spitale se înregistrează servicii proaste şi costisitoare. Cum ne convingeţi că declaraţiile medicilor uniţi în jurul dvs. cu privire la ieşirea din criză nu sunt populiste?

- Şi medicina clinică e la pământ. S-a declarat mult despre standarde, s-au perindat conduceri la Ministerul Sănătăţii şi tot cu declaraţii, dar fără rezultatele aşteptate. Atât la nivelul raional, cât şi la cel republican, asistenţa medicală specializată e în stare critică. În schimb, guvernanţii ies din situaţie, îşi rezolvă problemele de sănătate peste hotare, în special, în Cehia, Franţa, Germania, Austria etc., în unităţi medicale cu tehnică performantă. Chiar şi Elţin s-a operat în ţara lui. La noi pilde de felul acesta nu există, nici din partea actualilor şi nici a foştilor demnitari. Înainte de toate, sănătatea trebuie declarată prioritatea priorităţilor statului, ceea ce nu a făcut actuala guvernare. Am rămas satisfăcut că preşedintele PLDM, Vlad Filat, a plasat sănătatea pe locul I, în faţa învăţământului.

- De fapt, ţările dezvoltate investesc prioritar în educaţie şi sănătate, în vederea îmbunătăţirii vieţii oamenilor…

- O societate nu poate fi prosperă, dacă are un mare număr de oameni bolnavi. Pentru soluţionarea problemelor complexe, cu care se confruntă sistemul ocrotirii sănătăţii, Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Liberal Democraţi pledează pentru majorarea alocărilor bugetare pentru sănătate până la 7% din PIB; reformarea sistemului actual de retribuire a muncii şi majorarea salariilor cadrelor medicale până la nivelul salariului mediu pe economie; schimbarea paradigmei în politicile de sănătate prin transferarea centrului de greutate de la tratament la profilaxia maladiilor şi încurajarea unui mod sănătos de viaţă etc.

- Dacă aţi fi ministrul Sănătăţii, ce măsuri de prim-plan aţi lua?

- Întâi de toate, se cere definitivarea reformei asistenţei medicale primare. În opinia mea, actuala guvernare a luat varianta simplistă a finanţării sistemului de sănătate. S-au instituit cele 2% din valoarea salariilor pentru asigurările medicale şi cu asta basta. Nimeni nu analizează necesităţile reale ale sănătăţii oamenilor. Cum funcţionează acest sistem, de ce bază tehnico-materială dispune, care este nivelul tehnicii medicale? Statul a format Compania de asigurări medicale şi nu mai e responsabil de nimic. Aceasta finanţează doar serviciile medicale. De fapt, statul şi administraţiile publice locale sunt responsabili de crearea bazei tehnico-medicale şi menţinerea acesteia la nivel modern. O măsură importantă ar fi reutilarea instituţiilor sanitare nu în vorbe, dar în fapte. La Spitalul Republican s-a deteriorat litotripterul (aparatul de distrugere a pietrelor în rinichi). Ministerul Sănătăţii a organizat mai multe licitaţii, care au fost anulate până în momentul când acesta a fost procurat de o firmă privată, aflată sub gestiunea căpeteniilor comuniste şi bolnavul de la ţară este nevoit să plătească în acest cabinet o avere agonisită de-o viaţă.

 Programul prezidenţial cu privire la reutilarea unităţilor medicale a fost o declaraţie şi atâta tot. S-au adus noi utilaje pe alocuri, însă acestea nu pot fi utilizate. Nu a existat un program complex şi consecvent realizat. Şeful statului a participat cu mare tam-tam la reutilarea şi renovarea terapiei intensive din Spitalul Republican, care este unică în RM, dar această secţie nu poate face faţă nici măcar necesităţilor Chişinăului.

„Doar atragerea investiţiilor externe ne-ar scoate din criză” 

- Nu credeţi că nivelul de pregătire a multor cadre medicale lasă de dorit, iar noi deplângem numai subfinanţarea acestei sfere?

- Există discrepanţe mari între nivelul pregătirii medicilor şi capacitatea sistemului de a le oferi locuri de muncă bine înzestrate. Eu, în calitate de profesor, activez într-o clinică universitară unde am anumite condiţii tehnice de activitate. Un coleg chirurg din provincie, din Teleneşti, de exemplu, poate avea doar analiza de sânge şi urină şi nicio altă investigaţie în plus. Şi atunci, cum aş putea să-l acuz că este un doctor incompetent? Nu pot spune că doctorii noştri sunt slab pregătiţi. Sunt buni, sunt mai puţin buni, sunt foarte buni.

- Din ce categorie fac parte medicii emigranţi?

- Cine pleacă, de regulă? Cei care riscă, nu cei mai buni. Unii s-au adaptat în străinătate, alţii, care nu au reuşit acolo, au revenit acasă. Mai puţini sunt dintre cei care au putut să-şi echivaleze studiile în Italia, Spania, Portugalia. Mai mulţi sunt angajaţi în România. Unii doctori au ajuns să practice meserii care nu au nimic în comun cu medicina. E tragedia noastră naţională că statul a investit mult în formarea acestor specialişti (studii de zece ani!), care lucrează pentru alte ţări. Anual, universitatea noastră are câte cinci sute de absolvenţi, admiterea a crescut la peste nouă sute! De obicei, în fiecare an, cam o sută dintre medicinişti se angajează în RM şi restul pleacă.

- E posibilă stoparea acestui exod?

- Am face atractive locurile de muncă pentru medici prin acordarea unor indemnizaţii substanţiale. În localităţile rurale am crea un mediu propice pentru profesarea medicinii şi manifestarea potenţialului lor intelectual. Or, azi, fiecare tânăr cunoaşte în ce condiţii trăiesc şi activează semenii săi din Suedia, Elveţia, SUA etc. Doar atractivitatea locului de muncă ar reţine tinerii doctori acasă şi le-ar reda şi prestigiul profesiunii. Doar prin atragerea investiţiilor din exterior s-ar putea remedia mai rapid această stare de lucruri.

Accesat de: 511 ori | Adăugat de: myusmf | Reiting: 4.5/2 |
Comentarii: 1
1  
La noi nu numai sanatatea nu este o prioritate dar si veata nu este o prioritate

Pot adăuga comentarii doar utilizatorii înregistraţi.
[ Înregistrare | Intrare ]
Luni, 20.11.2017, 07:02
Meniul site-ului
Formular de acces
Calendarul ştirilor
«  Octombrie 2008  »
LMMrJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031
Chat
500
Chestionar
Crezi ca medicina in Moldova are viitor?
Răspunsuri: 705
Caută
Prietenii site-ului
Copyright MD © 2017Хостинг от uCoz